Mâncarea și obiceiul de a mânca reprezintă o necesitate. Dar în ziua de astăzi, mâncarea nu mai este văzută întotdeauna ca o necesitate, ci mai degrabă ca o modalitate de a gestiona stresul, de a obține sau a nu obține un corp conform cu standardele date de rețelele sociale sau o metodă de a obține plăcere și recompensa de scurtă durată. Mâncarea nu este o sursă de recompensă sau o pedeapsă, ci este esențială pentru noi toți. Alimentația dictează nu numai simpla noastră existență, ci și starea de sănătate și nivelul de energie.

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni psihologice care determină apariția unor obiceiuri nesănătoase în alimentație. Se caracterizează prin perturbări severe de comportament alimentar. De obicei, acestea încep cu mici obsesii legate de mâncare, forma corpului sau greutatea acestuia. Prin acest comportament, persoana încearcă să-și reobțină echilibrul și controlul asupra vieții, rezultatul fiind afectarea calității vieții și a sănătății fizice și emoționale. Formele severe ale acestor afecțiuni pot duce la probleme de sănătate grave și chiar la deces dacă nu se primește asistență de specialitate.

Cu toții ne preocupăm de ceea ce mâncăm. Mâncăm prea mult? Prea puțin? Mâncăm când nu ne este cu adevărat foame? Ne îmbolnăvim din cauza alimentelor pe care le consumăm? Trebuie să controlăm gramajul porțiilor? Trebuie să ne gestionăm zilnic hrana consumată? Mâncăm alimente care ne fac rău? Ne pedepsim pentru că am mâncat ceea ce nu ar fi trebuit? Ne răsplătim noi prin acordarea permisiunii de a mânca ceva „interzis”? Ce înseamnă alimentație „greșită”? Cine are dreptate și cine greșește?

Oamenii sunt preocupați de ceea ce mănâncă aproape mai mult decât de orice alt subiect. Hrana a fost dintotdeauna unul dintre cele mai importante aspecte ale existenței umane. Ceea ce trebuie să învățăm pentru a scăpa de astfel de probleme este cum să mâncăm corect, astfel încât să nu suferim de dezechilibre alimentare. Expresia „alimentație corectă” poate avea mai multe sensuri: ne putem hrăni corect pentru a ne vindeca, pentru a ne trăi viața, pentru a supraviețui, pentru a înflori, pentru a putea funcționa corect sau pentru a reuși în ceea ce ne propunem.

Focalizarea asupra alimentației nu este nesănătoasă. Adeseori, când încercăm să trăim o viață holistică și să ne vindecăm de diferite simptome și afecțiuni, cumpărând alimentele cele mai adecvate, consumând fructe și legume, mâncând mai puține alimente procesate și având mai multă grijă de sănătatea noastră, ajungem să ne simțim prinși în capcană, singuri și îngrijorați, trăind într-un fel de bulă personală – dacă nu găsim pe alții care să gândească la fel ca noi. Chiar dacă facem tot ceea ce trebuie, continuăm să fim obsedați de ceea ce mâncăm, de cât de sănătoase sunt alimentele noastre sau de locurile în care le putem găsi. În final, ajungem să ne simțim pierduți, întrebându-ne: „Oare își mai face cineva atâtea griji câte îmi fac eu în această privință?”

Această atitudine devine și mai naturală atunci când încerci să îți vindeci diverse boli. În astfel de cazuri trebuie să fii cu deosebire precaut în privința alimentelor consumate. În caz contrar, există riscul de a te alege cu o tulburare alimentară, pe lângă celelalte probleme cu care te confrunți. Invers, dacă te vei hrăni corect, îți vei putea corecta astfel de tulburări.

Consumarea alimentelor corecte în momentele oportune poate fi percepută uneori ca o tulburare alimentară, din cauza percepției celorlalți oameni. Atunci când încerci să mănânci corect, cei din jurul tău au impresia că ești prea rigid. Ei te-ar putea condamna pentru că mănânci „prea multe fructe”, „prea mulți carbohidrați” și „prea puține proteine”. Iar acest cerc vicios poate continua la nesfârșit. Faptul că îți aduci întotdeauna mâncarea la pachet, inclusiv la sărbătorile de familie, că nu mănânci întotdeauna ceea ce ți se oferă, că îți iei tot timpul gustări la tine sau că faci solicitări particulare la restaurant nu ar trebui să fie considerat o tulburare alimentară, mai ales dacă faci toate aceste lucruri pentru a te vindeca.

Cu toții ne dorim să ne simțim normal, să ieșim la o pizza, să mâncăm alimente prăjite, niște paste cu multă brânză, un hamburger preparat din carnea unei vite hrănite cu iarbă sau poate chiar niște sushi. Cine nu și-ar dori să mănânce din toate felurile de mâncare preparate de familie la o sărbătoare, fără a-și face griji să ar putea sfârși cu o balonare, cu crampe la stomac, gastrită, diaree, constipație, arsuri, reflux acid, indigestie sau acnee? Da, cu toții ne dorim să ne simțim normali. Ironia sorții face însă ca exact oamenii aparent normali să sufere cel mai adesea de o alimentație disfuncțională și de tulburări digestive. Realitatea este că ei nu mănâncă corect, pentru că nimeni nu i-a învățat vreodată de ce anume are nevoie creierul și organismul lor, de ce alimente au nevoie organele lor și ce anume trebuie să consume pentru a se simți sănătoși în plan fizic, spiritual, emoțional și mintal. Sunt lăsați să se descurce singuri.

Pentru a te vindeca, trebuie să îți pui la punct alimentația. Trebuie să înțelegi ce rol joacă alimentele în viața ta și cum trebuie să le consumi. Dacă alimentația ta este dezechilibrată, nu trebuie să te miri dacă ajungi să suferi de o tulburare alimentară.