Un tânăr în vârstă de 30 de ani care a suferit un infarct miocardic acut anterior extins a fost salvat la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de medicul cardiolog intervenționist Laurian Blaga, cu asistenta Carmen Nistor. Doctorul Blaga a declarat că este al treilea pacient tânăr cu infarct pe care l-a tratat, ceilalți având vârste de 29 și respectiv 31 de ani. În spital, pacientului i s-a efectuat angioplastia cu implantare de stent, iar „rezultat final este bun”, potrivit medicului.

Tânărul a fost fumător până în urmă cu două săptămâni și are o profesie care implică un grad ridicat de stres. De altfel, fumatul și stresul sunt printre principalii factori de risc pentru infarct. Referitor la factorii generali de risc, valabili pentru toată lumea, medicul curant al pacientului, dr. Alina Pohoață, a mai menționat componenta genetică, programul de masă dezorganizat, alimentația fast food, cu multe grăsimi și prăjeli. De asemenea, obezitatea și sedentarismul cresc riscul de infarct.

Cardiologul intervenționist Laurian Blaga și-a exprimat îngrijorarea față de creșterea numărului pacienților cu infarct. În cadrul compartimentului de profil de la spital, doar el a tratat în cursul anului trecut 155 de cazuri de infarct și alte 15 cazuri de infarct doar în cursul lunii ianuarie a acestui an.

Infarct înseamnă că o zonă a inimii nu este irigată cu sânge (ischemie) din cauză că una sau mai multe artere se blochează cu o placă de colesterol, cu un cheag de sânge, prin spasm sau din alte cauze. Simptomul cel mai frecvent care aduce pacientul la spital este durerea în piept, care radiază spre gât sau spre brațe. Poate să apară atât în repaus, cât și după un efort fizic sau în situație de stres intens. Cu cât bolnavul ajunge mai repede la medic, cu atât cresc șansele de salvare și recuperare.

„Ideal ar fi ca pacientul să se prezinte cât mai repede la spital, până la 12 ore de la debut. După 12-24 ore se face coronarografie pentru a vedea dacă sunt semne și simptome de ischemie. După 24 ore nu există beneficiu major decât dacă sunt colaterale dezvoltate care suplimentează cu sânge zona afectată”, a precizat dr. Blaga.

Prin urmare, acțiunea cardiologului intervenționist este cu atât mai eficientă cu cât pacientul ajunge la el în timp cât mai scurt după ce s-a produs blocarea arterei, înainte de a începe moartea mușchiului miocardic neirigat.

Vizita la cardiolog, cu ecografie cardiacă, ecografie Doppler și o probă de efort, poate detecta din timp o problemă a inimii, mai ales în cazul persoanelor care prezintă factori de risc.