Autoritățile locale și județene din Suceava au fost exonerate de orice fel de răspundere penală în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniș. Ancheta derulată inițial de DNA și apoi ajunsă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a finalizat anul trecut printr-o soluție de neurmărire/netrimitere în judecată față de toate persoanele față de care a fost depusă plângerea, printre care foștii președinți ai Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza și Cătălin Nechifor, dar și față de actualul președinte, Gheorghe Flutur. Soluția procurorilor i-a nemulțumit pe cei care au depus sesizarea în ianuarie 2018, respectiv casa de avocatură Plopeanu & Ionescu din Cluj-Napoca, care reprezintă în instanță interesele Asociației Crescătorilor de Animale Bucovina și pe Samuilă Aristide Maxim, un bărbat din Gura Putnei care s-a opus de la bun început proiectului gropii de gunoi de pe Mestecăniș.

Ca urmare, soluția a fost atacată la Tribunalul Suceava, iar în cursul zilei de 29 noiembrie un judecător a respins plângerile ca nefondate. Soluția magistratului sucevean este definitivă și nu mai poate fi atacată, astfel încât ancheta penală a murit definitiv. Ca element de culoare, trebuie spus că în luna iunie a acestui an, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a trimis o hârtie la instanță prin care solicita urgentarea soluționării plângerii de netrimitere în judecată formulată de casa de avocatură din Cluj.

·        O investiție de 7,3 milioane de euro, blocată de peste 7 ani de procese interminabile

Plângerea a fost depusă în urmă cu cinci ani de o casă de avocatură din Cluj împotriva autorităților locale din Suceava, dar și din Iași și Bacău, pe care le acuzau de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș. Proiectul construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, din Pasul Mestecăniș, a început în 2007 și a stârnit numeroase controverse și plângeri din partea localnicilor și a ONG-urilor pentru protecția mediului. Construcția gropii a fost finanțată în proporție de aproape 100% cu fonduri europene (peste 7,3 milioane de euro) și a fost finalizată în 2016. Totuși, deși sunt aproape opt ani de la momentul în care lucrările s-au încheiat, groapa a rămas nefuncțională pentru că a existat un adevărat val de plângeri și sesizări, inclusiv penale, cum este și cazul dosarului închis acum definitiv. S-a ajuns inclusiv la Curtea Europeană de Justiție, de la care Curtea de Apel Târgu Mureș, acolo unde este un alt proces legat de groapa de gunoi de pe Mestecăniș. În timp ce procesele curg unul după altul, locuitorii din zona de munte a județului Suceava sunt nevoiți să plătească taxe mai mari pentru gunoiul pe care firmele de salubrizare îl ridică și trebuie să îl transporte tocmai la Moara, adică la distanțe care pot ajunge și la 200 de km dus-întors.