Centenarul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava (1923 – 2023) a fost sărbătorit marți, 12 decembrie 2023, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, într-un cadru festiv, la care au participat oficialități județene și locale, invitați de la instituții culturale similare din țară și județ, reprezentanți ai USV, ai Bisericii, oameni de cultură, iubitori de carte etc.

„Biblioteca Bucovinei - 100 de ani în slujba cărții și a culturii” a cuprins expoziția de fotografie: „Biblioteca publică a Sucevei - 100”, realizată de artistul fotograf Dimitrie Balint, în vârstă de 93 de ani, prezent la eveniment, evocări, lansarea volumului Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” – Studiu monografic, autor Simona Teodora Ienache, carte prezentată de prof. univ. dr. Olimpia Mitric și prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.

·        Cum ar fi fără bibliotecă?

Directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, dr. Gabriel Cărăbuș, a făcut o trecere în revistă a aceea ce înseamnă biblioteca județeană. „Cum s-ar putea vorbi despre educație sau cum ar fi viața culturală a comunităților fără instituția numită bibliotecă?”, este întrebarea retorică pe care a pus-o la începutul expunerii sale directorul Cărăbuș.

Ideea înființării unei biblioteci publice în orașul Suceava datează din jurul anului 1909, dar abia în 1914 se declanșează acțiuni concrete pentru strângerea de fonduri în vederea realizării ei. Momentul favorabil a sosit însă după încheierea războiului, respectiv în 1920, când la inițiativa profesorului dr. Eusebie Popovici - unul dintre promotorii modernizării orașului - se pun bazele înființării Bibliotecii Centrale a Sucevei. Susținătorii principali ai proiectului au fost dr. Eusebie Popovici și preotul Mihail Sârbul. Cei doi s-au aflat alternativ la președinția societăților „Școala Română” și „Casa Națională”, societăți care vor contribui la înființarea bibliotecii. Noua instituție gravita în jurul Liceului „Ștefan cel Mare”, era o inițiativă privată și răspundea nevoilor comunității, în special ale elevilor. În seara zilei de 12 decembrie 1923, prima bibliotecă publică a Sucevei își deschidea porțile într-un imobil vechi din centrul orașului.

Evenimentul, așteptat de toți intelectualii și de cetățenii orașului, a fost consemnat de prof. Victor Morariu în jurnalul său și de alți intelectuali în câteva publicații și gazete din Bucovina. Publicul sucevean a mai aflat că, între anii 1968-1974, la Suceava este bibliotecă municipală, iar începând din 1974 este bibliotecă județeană, pentru ca din 1993, la inițiativa enciclopedistului Emil Satco, șef serviciu, iar apoi director adjunct, sprijinit de Ioan Pînzar, în calitate de director, instituția să obțină numele de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”.

·        Mulțumiri colectivului de la Bibliotecă

În prezent, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava se mândrește cu un fond de peste 450.000 de unități de bibliotecă, cu numeroase servicii moderne, adaptate cerințelor actuale, cu zeci de volume de cercetare și documentare elaborate de către specialiștii proprii, fiind una dintre instituțiile emblematice de cultură din municipiul și județul Suceava.

Dr. Gabriel Cărăbuș a mulțumit tuturor angajaților Bibliotecii Bucovinei (pe mulți i-a nominalizat), specialiști, colegi de la toate departamentele, fără de care activitatea instituției nu ar fi funcționat la fel de bine. El i-a mulțumit public directorului adjunct al instituției, ec. Aura Ionescu, „fără implicarea și eforturile căreia multe proiecte nu s-ar putea împlini”.

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a urat „La mulți ani, Bibliotecii Bucovinei I. G. Sbiera și oamenilor care lucrează aici, celor care și-au ales această frumoasă meserie”.

„Am avut șansa să fiu la cârma acestui județ, sărbătorind centenarul de mai multe ori”, a spus Flutur, amintind câteva instituții care au împlinit deja 100 de ani: Gările Burdujeni și Ițcani, Palatul Administrativ, Uzina Electrică, Muzeul, Liceul „Ștefan cel Mare”, Liceul de Fete, Uzina de Apă etc.

„Când ai nevoie de niște date, vii și răsfoiești aici, la bibliotecă. Este locul unde s-au păstrat cel mai bine. Am constatat, la un moment dat, că suntem foarte zgârciți în informații despre istoria adevărată, reală a Bucovinei”, a spus Flutur, completând că motivul ar fi perioada comunistă, pentru a nu-i supăra pe unii sau pe alții.

„Mie mi se pare că nici astăzi noi nu ne-am dat drumul suficient să vorbim despre Bucovina și despre valorile ei. Când am scris cu oi pe munte Bucovina, și mă critică și astăzi unii, poate că în felul lor au dreptate, și poate-s vinovat că nu am explicat că nu eu am scris, ci au scris crescătorii de animale de la munte. Dar n-am scris cu chirilice, și mesajul acesta l-am transmis atunci. De aceea, eu cred că noi, folosind această instituție de bază, biblioteca, trebuie să-i călcăm mai des pragul și să vedem valoarea excepțională pe care o are biblioteca, zestrea ei”, a completat președintele Consiliului Județean Suceava.

·        Hub digital pentru educaţie

În cadrul întâlnirii de marți s-a vorbit și de numărul mare de români, de suceveni plecați peste hotare și de necesitatea acestora de a citi istoria Bucovinei, și nu numai, „de la distanță”, digital.   

Dr. Gabriel Cărăbuș, dar și Gheorghe Flutur au vorbit despre un proiect în derulare, un proiect cultural în valoare de 2,5 milioane de euro, „Biblioteca – hub digital pentru educaţie”, în care sunt implicate Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc și 27 de localități din județ. Prin acest proiect se vor renova și se vor echipa cu calculatoare și echipamente tehnice Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, precum și bibliotecile comunale din Moara și Râșca, pentru a fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. Tot prin acest proiect, 26 de biblioteci din județ vor fi dotate cu echipamente informatice noi sau modernizate și vor fi organizate cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale pentru 2.500 de locuitori din județul Suceava.

„În acest fel, vom veni în sprijinul sucevenilor plecați la muncă în străinătate, pentru că trebuie să mergem cu biblioteca după ei, și online este mai ușor, dar trebuie o ofensivă online. Când am citit câți copii suceveni se nasc în Marea Britanie, m-am gândit dacă nu trebuie o ofensivă online, să le spunem mai mult despre Bucovina. Sigur, ei vin și acasă, dar aș putea spune că după Revoluție zona noastră a fost campioană la migrația forței de muncă. Părerea mea este că și cu biblioteca trebuie să ajungem pe acolo unde sunt comunități de români sau de bucovineni. Sunt niște provocări la care mă gândesc și vă invit să răspundem”, a mai spus Gheorghe Flutur, având în vedere că în sală se aflau mulți oameni de cultură, oameni de carte, cu drag de Bucovina. Gheorghe Flutur are convingerea că acești oameni din domeniul cultural vor rezona cu cele spuse de el. Directorul Gabriel Cărăbuș le-a mulțumit invitaților, participanților la evenimentul festiv. Unii au primit câte o diplomă aniversară, „ca simbol al susținerii, împreună, a performanței intelectuale, culturale și artistice în Anul Centenar al Bibliotecii Bucovinei”, diplomă care a însoțit volumul Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” – Studiu monografic, autor Simona Teodora Ienache, și Revista Scriptum a Bibliotecii Bucovinei, an XXIX, Nr. 3 – 4, 2023.Sărbătoarea centenarului Bibliotecii Bucovinei s-a încheiat cu un moment muzical, susținut la pian de Maja Hrițcu.