Sindicatele cer Guvernului, ca măsuri anticriză, asigurarea unei pensii minime de 350 de lei, creşterea alocaţiei pentru copii la 100 de lei şi prelungirea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj, pentru a sprijini absolvirea cursurile de recalificare sau reorientare profesională.

Solicitările sunt cuprinse în documentul privind măsurile anticriză propuse de sindicate, reprezentanţii salariaţilor susţinând că acestea sunt necesare pentru "prevenirea transformarii crizei financiare şi economice într-o criză umană".

Sindicatele mai propun exceptarea angajaţilor din instituţiile de cultură şi a celor din învăţământul rural de la dispoziţiile OUG 230 care interzice cumularea pensiei cu salariul şi creşterea indemnizaţiei de şomaj la maximum 75 la sută din salariul mediu pe economie.

Liderii confederaţiilor sindicale au cerut, la întâlnirea de luni, cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, ca actorii şi cadrele didactice din mediul rural să fie excluşi de la aplicarea OUG privind cumularea pensiei cu salariul de la stat, potrivit documentului cu măsurile anticriză propuse de sindicate.

Sindicaliştii cer şi modificarea Legii pensiilor şi menţinerea legislaţiei privind valoarea punctului de pensiei.

În privinţa Legii pensiilor, aceştia cer unificarea tuturor sistemelor de pensii, astfel încât calculul pensiilor să se facă după acelaşi mecanism pentru toţi contribuabilii, reglementarea condiţiilor de reducere a vârstei standard de pensionare. Aceştia mai propun ca pensia de serviciu să fie reglementată ca drept al tuturor lucrătorilor din sistemul public, fără discriminare.

Reprezentanţii Confederaţiei "Cartel Alfa" cer, în pachetul de măsuri anticriză propus Guvernului, creşterea ajutorului de şomaj la 75 la sută din venitul salarial stabilit la contribuţia medie reaşezată pentru şomaj, respectiv nu mai puţin de 75 la sută din salariul minim garantat pe economie şi nu mai mult de 75 la sută din salariul mediu pe economie la data plăţii.

"Cerem, de asemenea, să crească durata aplicării şomajului la minimum nouă luni, pentru a proteja mai mult timp persoanele afectate de criza economică", a explicat Hossu.

În prezent, potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, indemnizaţia de şomaj reprezintă 75 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de trei ani, o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului brut de bază lunar pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferenţiate.

Indemnizaţia de şomaj se acordă pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare: şase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, nouă luni pentru un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani şi 12 luni pentru persoanele care au cotizat peste 10 ani.

Sindicaliştii vor respectarea Acordului social încheiat în anul 2008, privind creşterea salariului minim garantat, care până în 2014 să ajungă la jumătate din salariul mediu pe economie.

"Bugetul ar trebui construit pe premise şi ţinte realiste, iar execuţia bugetului trebuie gândită în termeni de prudenţialitate şi împreună cu aplicarea unui mecanism care să deblocheze creditarea", potrivit măsurilor propuse în document de către Blocul Naţional Sindical (BNS).

Sindicaliştii din Confederaţia Meridian propun ca salariaţii afectaţi strict de criza financiară (sectoarele apărare, minier cu ramificaţii şi auto) să fie protejaţi prin subvenţia şomajului tehnic.

Adoptarea unei Legi a salarizării unice în sistemul bugetar, în scopul creării unui sistem salarial echitabil şi stimulativ, aplicarea graduală a modificărilor în sistemul de salarizare, reintroducerea coşului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor salariale şi politicilor de protecţie socială reprezintă alte propuneri ale sindicaliştilor.

BNS mai propune sprijinirea puterii de cumpărare a populaţiei prin măsuri care să îmbunătăţească modul de funcţionare al pieţelor şi care să conducă la o reducere a preţurilor, în special la produsele de bază.

Sindicaliştii BNS vor ca măsurile de sprijin pe termen scurt să fie elaborate astfel încât să sprijine dezvoltarea economiei pe termen mediu şi lung, contribuind la îmbunătăţirea eficienţei energetice, implementarea cerinţelor de mediu, creşterea investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare. De asemenea, ar trebui avut în vedere crearea premiselor pentru creşterea productivităţii în sectoarele economiei fără ca acest obiectiv să depindă exclusiv de utilizarea forţei de muncă, susţin sindicaliştii BNS.

Reprezentanţii CNSLR Frăţia susţin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei cu venituri sub medie, în scopul stimulării consumului şi orientării acestuia către produse interne, precum şi stimularea dezvoltării sectoarelor economice cu activitate în economia reală, inclusiv prin utilizarea de mijloace fiscale.

Sindicatele şi patronatele solicită o compensaţie de 1.000-1.500 de euro, acordată o singură dată, la angajare. Aceeaşi compensaţie este solicitată şi în cazul celor care acceptă un loc de muncă la distanţe de peste 300 de kilometri de locul de reşedinţă şi lucrează minimum un an de zile, precum şi acordarea unui sprijin de 1.000 de euro după un an de activitate.

Păstrarea locurilor de muncă de calitate şi în sectoare economice cu valoare adăugată mare şi care au perspective de dezvoltare pe termen mediu şi lung, mai propune BNS.

Formarea profesională şi asigurarea accesului la diverse forme de pregătire care să facilizeze accesul pe piaţa muncii la ocuparea unor locuri de muncă de calitate, identificarea de măsuri care să sprijine mobilitatea internă în piaţa muncii, creşterea eficienţei controlului în piaţa muncii prin identificarea şi promovarea unui set de măsuri care să conducă la eliminarea posibilităţii ca relaţii de muncă "deghizate" să fie gestionate prin utilizarea unor tipuri de contracte, altele decât cele de mucă sunt alte măsuri propuse de BNS.

Confederaţia "Cartel Alfa" vrea un impozit "zero" pe profitul reinvestit în dezvoltarea capacităţilor de producţie sau în tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse, dirijarea investiţiilor spre tehnologii performante şi dezvoltarea continuă a întreprinderilor, prin acordarea de facilităţi fiscale la reinvestiţia profitului.

BNS vrea menţinerea taxei de primă înmatriculare şi punerea ei în acord cu politicile şi practicile europene.

Reintroducerea coşului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor salariale şi politicilor de protecţie socială, reprezintă o altă propunere a BNS.

Cartel Alfa propune scăderea nivelului dobânzii BNR şi realizarea unui buget de stat pe 2009 cu un deficit de 2,8 la sută, iar diferenţa faţă de deficitul iniţial să fie folosită pentru crearea resurselor financiare din partea statului.

Autorităţile au format trei comisii de lucru, împreună cu sindicatele şi patronatele, care vor discuta până miercurea viitoare măsuri de relansare a economiei şi de protecţie socială, acestea urmând să fie incluse în bugetul pe 2009 pentru a combate criza financiară.

Grupurile vor funcţiona la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice.