Măsurile fac parte dintr-un plan guvernamental de stimulare şi dezvoltare a unor noi parcuri industriale, în contextul diminuării în ultimii ani a volumului de investiţii înregistrat în astfel de spaţii.

Funcţionarea parcurilor industriale a fost reglementată de Guvern în 2001, iar până în prezent au fost înfiinţate 49 astfel de parcuri, în care lucrează 760 firme cu un total de 36.839 angajaţi.

Parcurile industriale au fost constituite atât de autorităţi locale, cât şi persoane juridice şi fizice private care s-au asociat.

"În prezent se constată că numărul parcurilor industriale, privite ca infrastructuri moderne de sprijinire a afacerilor, este redus la nivel naţional prin raportare la forţa de muncă cu pregătire în diverse domenii industriale şi suprafeţele terenurilor unor vechi industrii nereabilitate şi neutilizate pentru noi industrii", se arată în document.

Pentru accelerarea constituirii de parcuri industriale şi atragerea de investiţii, autorităţile au pregătit un plan care include facilităţi fiscale şi sprijin pentru companii în atragerea fondurilor UE nerambursabile.

Planul prevede astfel "creşterea accesului la oportunităţi de finanţare şi facilităţi fiscale prin prelungirea până în 2020 a schemei de ajutor de stat, în prezent în vigoare până în 2013, includerea începând cu anul 2014 a întreprinderilor mari şi/sau a lucrărilor de infrastructură din parcurile industriale ca şi solicitanţi/activităţi eligibile pentru finanțare prin fonduri europene şi asigurarea acordării ajutoarelor de stat de către autorităţile publice locale".

Conform legislaţiei, investiţiile realizate în parcuri industriale sunt sprijinite printr-o serie de facilităţi fiscale, precum anularea taxelor pentru scoaterea terenului din circuitul agricol şi scutire de la plata impozitului pe clădiri şi teren.

Ajutorul de stat este acordat companiilor care se obligă să menţină investiţia pe o perioadă minimă de cinci ani de la data finalizării, în cazul întreprinderilor mari, şi de trei ani, pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

De acest ajutor nu beneficiază firmele din domenii precum siderurgia, producţia de fibre sintetice, construcţia de nave, industia carboniferă, agricultura şi pescuitul.

În urmă cu patru ani, România a notificat însă Comisia Europeană că această schemă de ajutor de stat destinat firmelor ce investesc în parcurile industriale din cele opt regiuni de dezvoltare va fi menţinută doar până la sfârşitul anului 2013.

Planul prevede şi înfiinţarea într-un interval de cinci ani a 5 parcuri industriale și extinderea a 5 parcuri existente, cu o investiţie iniţială estimată la 51,6 milioane lei şi 4.200 noi locuri de muncă.

O altă variantă analizată prevede înfiinţare într-o perioadă de cinci ani a numai două noi parcuri industriale şi extinderi altor două parcuri industriale, cu o investiție iniţială însumată de 20,6 milioane lei şi 1.500 noi locuri de muncă.

"Este analizată posibilitatea ca în următoarea perioadă de programare, 2013-2020, societăţile administrator, care în prezent se încadrează în categoria de întreprinderi mari, să acceseze fonduri structurale şi de coeziune. Consolidarea şi clarificarea legislaţiei, precum şi creşterea accesului la facilităţi financiare prin prelungirea schemei de ajutor de stat şi eligibilitatea de a depune proiecte în cadrul programelor de finanţare cu fonduri comunitare vor stimula înfiinţarea de noi parcuri industriale", se apreciază în document.

În acelaşi timp, pentru stimularea constituirii parcurilor industriale în regiuni de dezvoltare defavorizate, este analizată varianta acordării unui ajutor de stat diferenţiat şi în cuantum mai mare comparativ cu alte astfel de ajutoare.

În urmă cu o săptămână, Asociaţia Generală a Parcurilor Industriale din România (AGPIR) a cerut Guvernului şi Parlamentului, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca, să elaboreze o lege privind accesarea fondurilor europene în aceste parcuri şi reducerea cofinanţării asigurate de către consiliile judeţene, care sunt acţionarele parcurilor.

"Cea mai stringentă problemă este imposibilitatea sau posibilitatea limitată de a accesa fonduri structurale. Majoritatea parcurilor industriale au ca acţionar consiliile judeţene şi sunt considerate întreprinderi mari, astfel că e nevoie de cotă de cofinanţare de 50%. Eforturile consiliilor judeţene sunt foarte mari, o astfel de cotă fiind o povară pentru ele. Pentru următoarele programe operaţionale, din perioada 2014-2020, intenţionăm să influenţăm Guvernul şi Parlamentul în elaborarea unei legislaţii referitoare doar la parcurile industriale în ceea ce priveşte accesarea fondurile europene, în sensul reducerii co-finanţării consiliilor judeţene", a declarat atunci preşedintele AGPIR, Emil Muntean.

Investiţiile străine directe au totalizat 444 milioane euro în primele patru luni ale acestui an, în scădere cu 28,7% de la 623 milioane euro în intervalul similar de anul trecut.

Anul trecut, investiţiile străine directe au totalizat 2,596 miliarde de euro, în scădere cu 25,57% faţă cele din 2009, când s-a înregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro.