Bolnavii cu afecţiuni grave care nu pot fi tratate în ţară sau reprezentanţii legali ai acestora pot coresponda direct cu clinicile din străinătate unde vor fi internaţi, până acum acest lucru fiind realizat numai de către direcţiile de sănătate publică.

Ministerul Sănătăţii a modificat legislaţia privind tratamentul în străinătate al bolnavilor care prezintă afecţiuni deosebit de grave şi care nu pot fi tratate în ţară. Prin modificările realizate, Ministerul Sănătăţii a urmărit să eficientizeze Programul de tratament în străinătate, să elimine birocraţia şi să asigure o mai bună transparenţă în ceea ce priveşte procedura privind trimiterea la tratament în străinătate, se arată într-un comunicat de luni al instituţiei.

În noul act normativ sunt stabilite termene clare pentru fiecare etapă din cadrul procedurii privind trimiterea unor bolnavi la tratamente în străinătate.

"În premieră, Ministerul Sănătăţii a creat cadrul legislativ pentru efectuarea corespondenţei cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială de către bolnavi sau reprezentanţii legali ai acestora. Până în prezent, această corespondenţă era purtată numai de către direcţiile de sănătate publică", a precizat sursa citată.

În condiţiile în care bolnavii sau reprezentanţii legali ai acestora îşi exprimă opţiunea pentru a realiza corespondenţa în mod direct cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială, acestora le revine obligaţia de a prezenta direcţiei de sănătate publică documente oficiale emise de clinici, cu antet şi semnătură, care cuprind date privind identificarea clinicii şi a pacientului, costul tratamentului, condiţiile de plată, dar şi programarea pacientului.

În noua legislaţie a fost eliminat "beneficiul tratamentului estimat pentru societate" din cadrul criteriilor de prioritate utilizate pentru aprobarea finanţării tratamentului în străinătate în cazul în care solicitările de finanţare depăşesc fondurile stabilite lunar cu această destinaţie.

De asemenea, potrivit actului normativ, bolnavul va fi obligat să se prezinte, în termen de 14 zile lucrătoare sau ori de câte ori este programat, la medicul curant de specialitate care i-a recomandat tratamentul în străinătate, pentru evaluarea stării de sănătate după tratamentul aplicat în clinica din străinătate.

Medicul de specialitate care recomandă tratamentul în străinătate va avea obligaţia de a elabora un raport medical pentru evaluarea stării de sănătate la un an după primul control efectuat, pe care trebuie să îl trimită direcţiei de sănătate publică, a precizat sursa citată.

Direcţiile de sănătate publică sunt obligate prin noua legislaţie să afişeze şi să actualizeze periodic informaţiile cu privire la numărul cererilor înregistrate pentru trimitere la tratament în străinătate şi stadiul soluţionării acestora.

De asemenea, Comisia Ministerului Sănătăţii care aprobă finanţarea dosarelor înregistrate se va întruni de două ori pe lună, faţă de o sigură şedinţă aşa cum era prevăzut până în prezent.

În 2011, Programul gratuit de tratament în străinătate al Ministerului Sănătăţii are un buget de 29 milioane de lei, cu aproximativ trei milioane de lei mai mult faţă de anul trecut.

Scopul programului naţional de tratamente în străinătate vizează rezolvarea cazurilor medicale pentru care nu există soluţii de tratament în unităţile sanitare din România, informează Ministerul Sănătăţii.