Scriitoarea Angela Furtună a lansat un nou volum de poezie intitulat „Un trandafir de Babelio”, la Editura Vinea, București. Coperta și grafica-foto aparțin Ralucăi Lazăr Arhire. Volumul continuă filonul tragic, poetico-filosofic al creației scriitoarei, cel din „Ultimul mirador” (2018). Scriitorul Adrian Lesenciuc remarca, recent, că „acest loc miraculos, Bucovina, este în prezent un spațiu amputat, în care doar normele conviețuirii se regăsesc în forma transmiterii lor din generație în generație ca o poveste a locului care a fost cândva un exemplu pentru dialogul multicultural productiv. Această Bucovină, <pământ al făgăduinței> pentru poetă, este un teritoriu sfâșiat de istorie, un spațiu al unor norme dure, un spațiu neșlefuit, dar nedeturnat de la călăuzirea după cerul înstelat kantian și după orizontul interior unei conștiințe umaniste profunde”. Marele savant și istoric Ion Bulei, recent dispărut, apreciase că volumele autoarei, „Post-hipnotice”, „Elegiile de la Stalingrad”, „Ultimul mirador” și „Un trandafir de Babelio”, „cern cu inspirat har asupra cititorului, prin poezie, lumina binefăcătoare a istoriei clipei, care conține deopotrivă timpul cunoașterii și timpul proiecției auctoriale”. De asemenea, prozatorul, criticul literar Felix Nicolau spunea la un moment dat: „Cotropitoare în poezia Angelei Furtună este amalgamarea culturii înalte şi mondiale cu cea populară şi locală. Rezultă o intertextualitate plurivocală şi orchestrată în contrapunct. Descântecul se ia de mână cu hiperbola sofisticată pentru a dinamiza remixuri ale memoriei şi ale zicerii. După hipnoză, memoria şi inspiraţia evadează din temniţa cosmică şi consună în ritmuri de acatist. Efectul este… hipnotic”, în timp ce scriitorul Adrian Lesenciuc  susține că poezia Angelei Furtună continuă să rămână acea formă de manifest artistic pentru umanitate într-o lume în continuă alunecare, în care este șubrezită, în primul rând, rezistența reperelor morale. „Pentru a își impune vocea, precum Cassandra troiană, Angela Furtună propune un discurs liric de forță, contondent, un discurs care relevă iminența unei pierderi irecuperabile și, deopotrivă, durerea acestei pierderi”, completează Adrian Lesenciuc.

Criticul literar și scriitorul Gheorghe Grigurcu vede în opera Angelei Furtună „una din creaţiile de seamă ale literaturii române de azi”.

De-a lungul timpului, confirmând debutul în prestigioasa revistă România literară din 1997 și zecile de premii naționale ale debutului și formării, scriitoarea Angela Furtună a fost sistematic confirmată la maturitatea artistică de către Uniunea Scriitorilor din România (a cărei membră este din anul 2002). Astfel, autoarea este laureată de două ori a Premiului Mihai Ursachi (2008 și 2018), a Premiului Cezar Ivănescu (2014), a Premiului pentru creația literară și activitatea scriitoricească (2017), a Premiului Convorbiri Literare pentru Eseu (2013).

Volumul „Un trandafir de Babelio” poate fi comandat și direct la Editura Vinea.