La Galeriile de Artă din Rădăuți a fost vernisată miercuri, 2 iunie, expoziția itinerantă „Cuibușor de nebunii”, în cadrul căreia sunt prezentate reconstituiri de cuiburi și ouă de păsări sedentare și migratoare din nordul Moldovei.

Expoziția, care va putea fi vizitată în perioada 2 iunie - 2 iulie 2021, este organizată de Muzeul de Științele Naturii din Suceava, componentă a Muzeului Național al Bucovinei, Consiliul Județean Suceava, în parteneriat cu Primăria Municipiului Rădăuți și Galeriile de Artă din aceeași localitate. Intrarea la expoziție este gratuită, iar orarul de vizitare este cuprins în intervalul 8:00-16:00, de luni până vineri.

·        Măsuri ecologice

Biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, de la Muzeul de Științele Naturii Suceava, ne-a spus că scopul organizării acestei expoziții îl constituie valorificarea expozițională a patrimoniului Muzeului de Științele Naturii din Suceava (doar în depozitul de Ornitologie se găsesc 21 de cuiburi și 12 ouă de la păsări) și conștientizarea publicului vizitator asupra dezastrului produs de defrișările intensive din ultimul timp. „Expoziția își dorește să stârnească interesul și să implice societatea civilă și instituțiile școlare partenere în implementarea unor măsuri ecologice sustenabile. De asemenea, expoziția este și un cadou pentru toți copiii din județul Suceava și nu numai, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului”, a completat Florentina-Carmen Oleniuc, care propune și câteva măsuri pentru protejarea păsărilor:montarea cuiburilor de păsări în mediul natural și urmărirea activităților care se desfășoară în cuib (prin amplasarea unor camere de filmat pe timp de zi și de noapte).

Ca noutate, pentru această expoziție, vizitatorii vor putea asculta și „cântecele” de la păsările granivore și insectivore (măcăleandru, ciocârlie, pițigoi, graur).

·        Proces de reconstituire

Expoziția reunește 55 de cuiburi și ouă de la păsări sedentare și migratoare din nordul Moldovei, cu mențiunea că materialele vegetale naturale (lichenii, florile și tulpina de stuf și papură; flori, frunze și crengi de mesteacăn, plop, salcie, muguri și frunze aciculare de brad, molie, zada) au fost colectate personal de către biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, spre deosebire de mușchii de pământ, florile uscate de sulfină și paiele, care au fost achiziționate de la florăriile „Floare de Colț" din Rădăuți și „Casa cu flori” din Suceava.

„În ceea ce privește procesul de reconstituire coloristică a ouălor de la păsări, am fost ajutată de mama (căreia îi mulțumesc și pe această cale și pentru asigurarea transportului) și am fost sfătuită de maestrul Ovidiu Ambrozie Bortă – BOA, de la Departamentul de Artă al Muzeului Naţional al Bucovinei. Fac mențiunea că în expoziția aceasta au fost respectate doar culorile naturale ale ouălor de păsări”, a explicat biologul.

·        Curiozități

În Galeriile de Artă din Rădăuți, cele 55 de piese sunt expuse pe trei măsuțe și sunt grupate în câteva categorii mari: cuiburi și ouă realizate din tulpină de stuf și alge, cuiburi realizate din scoici, nisip, pietricele, cuiburi adăpostite în malurile nisipoase (la pescărelul albastru, drepnea, lăstunul de mal și la prigorie). Toate aceste cuiburi sunt specifice păsărilor ihtiofage.

„La păsările insectivore nocturne, crepusculare (caprimulg, sitarul de pădure) și cele diurne, dar cu importanță vânătorească, locul de cuibărit este amplasat pe sol. Ascunse printre ramurile arbuștilor sau la baza copacilor cu frunza căzătoare sunt așezate cuiburile păsărilor mici, granivore și cântătoare (pițigoi albastru, pițigoi de brădet, pițigoi mare, silvia cu cap negru, pițigoiul de zăvoi). Aceste cuiburi sunt construite din fire de iarbă, fire de păianjen și muguri de salcie. În aceeași categorie intră și cuibul globulos, realizat de insectivora pitulice mică (Phyloscopus collybita)”, a explicat biologul.

·        Universul fascinant al păsărilor

O altă categorie specială de cuiburi pe care puteți să o observați în expoziție este cea realizată din insecte, flori și semințe de la arbori cu frunze căzătoare (ulm, platan, arțar, frasin). „La sfrânciocul roșu, în jurul orificiului de intrare în cuib sunt atașați spini și insecte (cărăbuși), pentru a asigura sursa de hrană în perioada de cuibărit și, pe de altă parte, protecția puilor împotriva păsărilor răpitoare. La graur (Sturnus vulgaris) există pe tavanul și podeaua cuibului flori de salcâm, pe care masculul le utilizează în perioada de împerechere. La bot-gros (Coccosthraustes coccostraustes), interiorul cuibului cupuliform este tapisat cu semințe de ulm și de carpen. La grangur, cuibul are forma unui hamac și este constituit din flori de platan, fire de bumbac și fire de păianjen. Ancorarea cuibului de ramurile copacilor se realizează cu ajutorul firelor de iarbă împletite. În zona montană înaltă, întâlnim cuiburi realizate din mușchi de pământ (la mugurar, auselul cu cap galben, codros, brumărița de pădure), spre deosebire de pițigoiul codat și cinteză, care își construiesc cuiburile din licheni aplatizați (galbeni și albi) și din cei ramificați (mătreața bradului)”, a mai explicat biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, pentru a ne face să înțelegem universul fascinant al păsărilor, al naturii.

·        Ouă colorate

Pe vârfurile stâncoase ale munților își găsesc adăpost pe de o parte păsările răpitoare de zi și de noapte, dar și păsările insectivore mici (mărăcinarul negru, pietrarul sur, muscarul). Tot în această expoziție se găsesc și reconstituiri ale cuiburilor de păsări care își duc viața în scorbură (cojoaica de pădure, pupăza și dumbrăveanca). În scorbură trăiește și ticleanul (Sitta europaea), care se deplasează în josul trunchiului de copac, iar la intrarea în scorbură își construiește un paravan de pământ, salivă și noroi, unde se adăpostește femela în perioada clocitului. Din pământ, salivă și crenguțe își fac cuib și rândunicile.Forma cuibului de la păsările sedentare și migratoare din nordul Moldovei este preponderent cupuliformă, dar există și excepții: forma de cimpoi (la boicuş), de sipet (la coțofană) sau de hamac (grangur). Dintre păsările acvatice, corcodelul are cuibul plutitor, fiind realizat din tulpini de stuf și papură și tapisat cu alge. La păsările răpitoare de zi și de noapte, cuiburile sunt deschise, cresc continuu și sunt construite din crengi groase și subțiri de conifere și foioase. Ouăle acestor păsări carnivore sunt puține (maxim două) și sunt mari și întotdeauna albe. Gaița, alunarul și cioara de semănătură au ouăle albastre cu nuanțe verzui, pătate cu maroniu, în timp ce la sturzul cântător, graur, mierlă, ouăle sunt verzui cu pete mici roșiatice. La fazan, potârniche, prepeliță și ciocârlie, ouăle au culoarea verde-kaki sau cea a muștarului, fiind însoțite de pete neregulate maronii. La sfrânciocul roșu, pițigoii de brădet, grangur, ouăle sunt albe cu un brâu roșiatic sau maroniu. Cele mai colorate ouă sunt cele de boicuș (roșii cărămizii cu pete galbene) sau cele de pitulice mică (roșii cu pete negricioase), dar și cele de corcodel (muștar-negricioase).

Toate aceste detalii ne-au fost prezentate de Partea superioară a formularuluibiologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, care a muncit mult pentru realizarea acestei expoziții itinerante, în care a pus mult suflet. Mergeți și vizitați expoziția de la Rădăuți și nu veți regreta.