Peste 2.000 de oameni au fost, miercuri, în centrul Sucevei, pentru a marca Ziua Națională a României prin simpla prezență sau prin arborarea de steaguri, eșarfe, fulare și chiar măști de protecție tricolore. Cei care s-au așteptat la o amploare mai mare a evenimentelor, dorită după doi ani de restricții și interdicții, au fost însă dezamăgiți. Sărbătorirea Zilei Naționale a fost mai mult decât modestă. Parada militară din anii precedenți a fost înlocuită cu o defilare pe câțiva metri, în fața monumentului Bucovina Înaripată, a patru plutoane de jandarmi și pompieri - SMURD, după ceremonia religioasă, discursurile oficiale și depunerea de coroane.

Discursuri obișnuite despre semnificația Zilei Naționale au avut ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, care de fapt a transmis mesajul premierului Nicolae Ciucă, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și primarul Sucevei, Ion Lungu. Un cuvânt aparte a avut Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Acesta nu s-a sfiit să spună răspicat că între mesajele oficiale și concretizarea acestora în fapte este distanță și că urările frumoase trebuie puse în practică nu doar de cei care conduc țara, ci și de fiecare dintre noi.

„

De Ziua Națională a României, mesajele oficiale abundă în urări frumoase, cuvintele de recunoștință față de participanții la Marea Unire din 1918 se împletesc cu proiecții încurajatoare pentru viitor, culorile tricolorului sunt prezente mai cu dinadinsul la intrarea în instituții, pe străzi, dar și la pieptul oamenilor sau în mâinile lor. La mulți ani, România! și La mulți ani, români! auzim deseori astăzi, animați fiind toți de speranță, încredere, dragoste.

Cum facem, însă, ca ele să nu rămână doar gesturi și cuvinte neîntrupate? Oare urarea frumoasă nu s-ar cădea a fi tradusă în ceva concret, și nu din partea doar a celor îndrituiți a purta frâiele acestei țări, ci și din partea mea și a ta, și a tuturor? Oare recunoștința față de trecut nu se cere a fi dublată de grija asiduă pentru prezent și de aceeași grijă, dacă nu cumva și mai susținută, față de cei de după noi? Mândria de a fi români și a avea o țară liberă, de a avea o Românie, la ce mă obligă pe mine față de ea, față de ceilalți români și față de lumea întreagă până la urmă? Cred cu tărie că Ziua Națională devine cu atât mai frumoasă cu cât ea nu doar rememorează festivist, ci mai ales problematizează, responsabilizează și determină atitudini corecte, nu demagogice, nu de moment, ci de durată, atitudini ancorate în ceea ce și-au dorit făuritorii unirii și, da, frumos și cuviincios deschise spre acele valorile europene înrădăcinate și ele în credința originară a părinților fondatori. Avem, așadar, de lucru. Și nu puțin”, a spus Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.

·        Indiferența, hoția sau lipsa de compasiune sunt forme ale trădării de țară, afirmă episcopul Damaschin Dorneanul

Totodată, episcopul a arătat că „România aniversată astăzi” nu mai are teritoriile de acum 103 ani, dar „putem să-i avem în cuget și în atenția noastră” și pe cei din Basarabia și Nordul Bucovinei, precum și pe românii care sunt astăzi plecați din țară „pentru un trai mai bun”, cărora România „le rămâne țara mamă”.

De asemenea, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a vorbit despre trădarea de țară, care înseamnă nu doar semnarea de tratate oficiale „în dezinteresul ei”, ci și indiferența, hoția sau lipsa de empatie. „Îți iubești țara dacă îți onorezi chemarea, cu cinste, cu onoare, cu demnitate. Îți trădezi țara nu numaidecât semnând tratate oficiale în dezinteresul ei, ci și la nivel mult mai mic: fiind indiferent față de ce se întâmplă în ea, când o denigrezi verbal, elogiind virtuți străine ori condiții de trai mult confortabile, când înlocuiești munca onestă cu profitul necinstit, când nu ai compasiune față de celălalt, român ca tine, când îți schimbi crezul de veacuri al strămoșilor cu ideologii și curente noi, care nu fac casă bună cu plămada sufletului românesc. Pentru această sinceritate în lucrare, cuvânt și gândire a noastră a tuturor, rog pe Dumnezeu să ne aibă în paza Sa. O Românie serbată astăzi aici, pe pământ, are un corespondent sus, în Împărăția lui Dumnezeu, a acelor români care prin viața și lucrarea lor au cucerit Cerul. Pe ei să nu-i facem de rușine. Ci de acolo să se bucure văzând urmași demni de numele de român și de creștin. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, și-a încheiat cuvântul episcopul vicar Damaschin Dorneanul.