"Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit", a declarat Vasilescu pentru MEDIAFAX.

El a adăugat că a fost solicitată o opinie de la Banca Naţională a României, în calitate de reglementator şi supraveghetor al sistemului bancar, iar punctul de vedere al băncii centrale a fost defavorabil proiectului.

"Cei care într-o primă fază s-ar bucura că li se face o favoare, într-o a doua fază s-ar putea să vadă că ajung foarte greu la creditele pe care şi le doresc. De altfel, BNR nu s-a pronunţat în favoarea acestui proiect de act normativ prin opiniile transmise Parlamentului", a afirmat Vasilescu

Senatorii au adoptat, marţi, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.

Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate.

De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiţii de criză.

Vicepreşedintele ARB Steven van Groningen a declarat marţi că legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari.

"În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa şi terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate (...) S-a văzut că nici legea insolvabilităţii companiilor nu a funcţionat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocaţii, nici clienţii nu au experienşa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele", a spus van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank România.

Vicepreşedintele ARB a explicat că riscul asociat posibilităţii declarării în insolvenţă a unor debitori în condiţiile unor proceduri care s-au dovedit greoaie va forţa băncile să crească dobânzile la creditele de retail, în special ipotecare, pentru a acoperi riscul refinanţării.

"Astfel, cei care plătesc, adică peste 90% din clienţii persoane fizice, vor suferi pentru cei care nu plătesc", a conchis van Groningen.

Actul normativ va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaţiilor, care este camera decizională.