“Preocuparea Ministerului Sănătății pentru problema «șpăgilor din sănătate» o considerăm legitimă. Însă, ea nu poate fi redusă la problema plăților informale pe care se consideră că le primesc unii dintre salariați, aceasta fiind doar o mică parte a problemei. În condițiile în care scena politică este marcată de lupta împotriva instituțiilor responsabile de sancționarea corupției, scăparea marilor corupți din politică pârând să fie preocuparea fundamentală a celor aflați la putere, este de așteptat ca autoritatea și eficiența Guvernului în lupta împotriva «șpăgilor din sănătate» să fie mult diminuate, «marile șpăgi» (cele care afectează cel mai grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spațiu al politicii”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Solidaritatea Sanitară.

De asemenea, federația anunţă că nu susține practica plăților informale din sistemul sanitar, încurajând respectarea normelor deontologice.

Totodată, Federația Solidaritatea Sanitară anunţă că nu are competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical, precizând că apără interesele membrilor de sindicat.

“Singurele organizații colective care sunt abilitate legal în privința monitorizării și controlul respectărilor normelor deontologice, respectiv a sancționării abaterilor de la regulile din domeniu, sunt organismele profesionale. Dacă Ministerul Sănătății consideră că aceste organisme nu-și fac datoria atunci are posibilitatea de a le retrage atribuțiile în domeniu pe care le-a acordat (odată cu dreptul de-a obliga salariații la plata unor cotizații obligatorii)”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii consideră că cel mai mare impact negativ asupra pacienților și asupra salariaților îl are corupția dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, ea determinând o continuă diluare a resurselor pentru tratarea pacienților.

“Implicarea Federației Solidaritatea Sanitară în problema «șpăgilor din sănătate» este limitată la participarea reprezentanților sindicatelor afiliate la comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor din unitățile sanitare. (...) şi comisiile de dialog social, consiliile de administrație și comitetele directoare”, mai spune comunicatul.

“Federația Solidaritatea Sanitară consideră că din strategia de acțiune pentru descurajarea plăților informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienților. Reamintim opiniei publice că problema plăților informale are două dimensiuni: Problemele deontologice ale câtorva dintre salariați. (...) Problemele deontologice ale unora dintre pacienți sau aparținători, cel mai adesea prilejuite de insuficiența resurselor. Unii dintre pacienți apelează la plățile informale pentru a obține prioritate în accesul la resursele medicale, adică pentru a trece „peste rând”, înaintea altor pacienți”, mai anunţă sursa citată.

De asemenea, sindicaliştii spun că au solicitat Ministerului Sănătăţii o reformă a finanțării sistemului public de sănătate, astfel încât pacienții să nu mai fie puși în astfel de situații, diminuând astfel și presiunea asupra salariaților.

Totodată, au cerut şi recunoașterea limitelor resurselor pe care le are la dispoziție sistemul public de sănătate, pentru a nu genera așteptări nerealiste în rândul cetățenilor.

“Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei. (...) Practica Ministerului Sănătății de a indica e-mailurile și telefoanele primite de reprezentanții săi ca dovezi ar putea fi contracarată de indicarea discuțiilor pe care noi le avem cu unii dintre membrii noștri care indică absența practicii plăților informale. Însă, noi știm că din punct de vedere științific ambele practici se mențin la nivelul dovezilor anecdotice, nefiind capabile de furnizarea unor dovezi științifice privind amploarea fenomenului (dovezile științifice fiind o condiție obligatorie a oricărei politici publice riguroase)”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii spun că cercetările desfășurate de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială Solidaritatea au sugerat absența problemei plăților informale în cazul salariaților din sistemul sanitar românesc care ajung să lucreze în sistemele de sănătate occidentale.

“În aceste condiții, este evident că problema șpăgilor din sănătate nu este una a salariaților din sănătate, ci a modului în care este structurat sistemul. (...) Soluția problemei n-o constituie demonizarea salariaților, ci regândirea sistemului. Or, reforma sistemului de sănătate stă în puterea Ministerului Sănătății”, a explicat Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Reacţia vine după ce, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că fenomenul şpăgii este unul de mare amploare în România, precizând că împreună cu federaţiile din sănătate va realiza un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a oferi bani în plic în unităţile spitaliceşti.