Stresul este un factor care poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, facilitând un dezechilibru al celor două componente ale sistemului nervos vegetativ: sistemul simpatic şi sistemul parasimpatic. Stresul activează sistemul simpatic – „luptă şi fugi” – şi suprimă sistemul parasimpatic  – „odihneşte-te şi însănătoşeşte-te”. Înseamnă că atunci când suntem stresaţi, ne aflăm într-o stare de tensiune şi alertă.Să spunem că mergem pe stradă şi o maşină intră pe contrasens şi se apropie rapid de noi. Se declanşează în acel moment partea „luptă şi fugi”. Inima începe să ne bată mai repede, tensiunea creşte, digestia devine mai lentă. Pe altă parte, când ne relaxăm mergând prin pădure se întâmplă exact invers: tensiunea scade, pulsul se răreşte şi digestia se poate accelera.

Dacă vrem să aflăm care este nivelul stresului în corpul nostru, se recomandă măsurarea nivelului de cortizol. Acesta este un „hormon al stresului” şi este secretat când suntem neliniştiţi şi stresaţi. Totuşi, problema în oraşele noastre aglomerate este că evenimentele stresante se tot acumulează de dimineaţă până seară. Sunt e-mail-urile la care trebuie să răspundem, colegii şi familia care necesită atenţie, termene limită ce trebuie respectate, facturi ce trebuie plătite, cumpărături ce trebuie făcute etc. Astfel, nivelul nostru de cortizol este mereu ridicat. Situaţiile stresante pot duce cu uşurinţă şi la apariţia stărilor de insomnie. Lipsa de somn este legată de numeroase probleme de sănătate printre care creşterea riscului de boli cardiace, boli de rinichi, hipertensiune, diabet şi atac cerebral. Deci, oamenii care au mereu un nivel ridicat de cortizol prezintă un risc crescut de a dezvolta numeroase boli.

Dr. Herbert Benson, director la Institutul de Medicină a Minţii şi a Corpului de la Spitalul General din Massachusetts, şi-a dedicat mare parte a carierei sale pentru a descoperi cum se poate contracara efectul stresului prin folosirea unor tehnici care declanşează relaxarea. Printre acestea se numără rugăciunea, postul, respiraţia completă, qigong-ul medical şi „îmbăierea în natură”.

Guvernul japonez a realizat un studiu pentru a determina cât de eficientă este „îmbăierea în pădure” în diminuarea nivelului de cortizol şi a stărilor de insomnie cauzate de stres. În urma acestui experiment s-a constatat că 2 ore de plimbare dimineaţă şi 2 ore după-amiază în pădure îmbunătăţesc calitatea somnului, micşorează nivelurile de cortizol şi adrenalină, inhibă sistemul simpatic sau „luptă sau fugi”, întăresc sistemul parasimpatic sau „odihneşte-te şi însănătoşeşte-te”, diminuează tensiunea arterială şi reglează ritmul cardiac şi diminuează considerabil stările de tensiune, depresie, anxietate, agresivitate şi oboseală.

Arta „îmbăierii în pădure” este modalitatea conectării cu natura prin simţurile noastre. Lăsăm acasă telefonul şi ne plimbăm prin pădure îmbrăcaţi în haine comode. Permitem corpului nostru să se deplaseze intuitiv. Nu ne grăbim şi urmărim să savurăm sunetele, mirosurile şi priveliştile din natură. Practic lăsăm pădurea să pătrundă în corp prin urechile, ochii, nasul, gura, mâinile şi picioarele noastre. Inspirăm adânc şi simţim prospeţimea aerului, ascultăm păsările şi foşnetul frunzelor, privind diferitele nuanţe ale copacilor şi lumina soarelui care se strecoară printre crengi, punem mâinile pe trunchiul unui copac ca să îi simţim textura scoarţei, percepem sub picioare denivelările solului. Important este să găsim un loc care ni se potriveşte şi să fim total deconectaţi de problemele curente ale vieţii. Este bine să verificăm dinainte locul ales, fiind deci necesară o deplasare prealabilă. Pentru a mări considerabil eficienţa terapeutică a acestor „îmbăieri în pădure” şi nu numai, recomandăm pacienţilor exersarea stilului de qigong medical Zhu Sha Zhang al doctorului Yong ce are ca scop cultivarea vitalităţii prin înlăturarea bolilor şi restabilirea sănătăţii, toate acestea având efecte benefice asupra longevităţii.