„Regimentele bucovinene 41 şi 22”

Cadrele acestor două regimente, în cari cu patru ani în urmă era cuprinsă floarea populaţiunii ţării noastre, se întorc în ţară. Câţi vor mai fi rămas din acei mândri feciori cari la izbucnirea războiului au porni cu atâta însufleţire întru apărarea moşiei strămoşeşti, a patriei şi tronului? Au scăldat cu sângele lor câmpiile de luptă şi pe toate fronturile s’au încununat cu lauri de vitejie pentru isprăvile lor vitejeşti şi astăzi ne pregătim să-i întâmpinăm cu braţele deschise dar şi cu inimile îndurerate”.

„Viaţa Nouă”, Anul V, Nr. 1, 26 Mai 1918.

 

„Redaţi cooperativei sufletul”

Cum ştiu mai toţi cititorii <Sucevei>, gândul nostru a fost propagandă intensă pentru înfiinţarea unei mari cooperative de consum în Suceava pentru folosul obştesc şi departe de spiritul de căpătuială al conducătorilor cari văd în cooperaţie numai <afaceri în stil mare>. Apelul lansat n’a avut răspuns în rândurile românilor. Să lipsească, în oraşul şi judeţul celei mai entuziaste şi intense activităţi culturale bucovinene şi în rândul celor câteva mii de români naţionalişti, elanul, curajul de a-şi scutura jugul dominaţiei economice străine?”.

 „Suceava”, Anul I, nr. 28, Mai 1936.

 

„Telefonul”

Telefonul public instalat în cabina din piaţa oraşului Suceava, numai rareori poţi să-l foloseşti. Motivul? El se blochează mereu, pentru că unii cetăţeni sînt certaţi cu regulile de folosire ale acestui bun pus la dispoziţia populaţiei oraşului. De multe ori, cînd se face verificarea de către electromecanicul de la centrala automată a PTTR Suceava, în aparat se găsesc monede strîmbe, ieşite din circulaţie, iar alteori chiar şi piramidoane. Le recomandăm celor cu pricina să nu se răzbune pe telefonul public şi, dacă au dureri de cap, să folosească mai bine piramidoanele pentru calmare. Astfel, vor putea folosi, atît ei cît şi alţi locuitori, telefonul public pe care-l au la dispoziţie”.

„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5117, Suceava, Marţi 26 mai 1964.