Colecția de artă a Muzeului Național al Bucovinei s-a îmbogățit cu cinci lucrări ale sculptorului de origine română Constantin Antonovici, donate de unul dintre legatarii testamentari ai artistului, Ștefan Benedict, din New York.

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, a arătat că donația a fost mijlocită de un reprezentant al diasporei bucovinene din SUA, respectiv de Cristi Boghian, care l-a convins pe  Ștefan Benedict să dăruiască muzeului sucevean cele cinci lucrări, printre care „Ciprian Porumbescu” și „Bufniță”. „Povestea a început în 2018, când mai mulți dintre cei care sunt în diaspora au venit acasă și, cu ocazia decernării distincției „Meritul Bucovinei”, domnul Boghian a spus că are de gând să întoarcă onoarea care i-a fost conferită. (...) Astăzi se materializează un pas important al acestei promisiuni și anume sosirea din SUA a acestor cinci lucrări. Este un moment important, iar noi, ca administrație, trebuie să găsim și un loc ca lucrările să fie prezentate publicului sucevean. Cei din SUA au spus că au ales să doneze Sucevei și Bucovinei aceste lucrări pentru ca atunci când se întorc acasă să le poată vedea”, a relatat Niculai Barbă.

Acesta a amintit că artistul Constantin Antonovici a fost definit drept „sculptorul de pe două continente”, recomandat de Constantin Brâncuși ca „un artist talentat”. Lucrările din SUA au ajuns la Suceava însoțite de o scrisoare de recomandare din partea lui Constantin Brâncuși, datată 9 mai 1951, la Paris, și de un album, ediție bilingvă a monografiei sculptorului. „Avem un mesaj semnat de Ștefan Benedict, ca donator și Cristi Boghian, în calitate de contributor, în care spun despre maestrul Antonovici că este un sculptor pe două continente, că a parcurs etape artistice diferite, iar opera sa <reverberează stilistica marilor curente ale secolului al XX-lea. Noutatea operei lui Antonovici predispune la o lectură proaspătă, liberă de clișeele excesului critic obișnuit, trimitere la Brâncuși și la esențializarea materiei, la simplificarea reprezentării artistice care însoțește întâlnirea cu Antonovici și opera sa. Suntem onorați și bucuroși că Muzeul Național al Bucovinei a inclus în colecția sa aceste lucrări>”, a mai spus Barbă.

·      Niculai Barbă a promis că anul viitor va începe amenajarea viitorului muzeu de artă muzeu de artă

La rândul său, directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, a amintit că Antonovici s-a născut în satul Ștefan cel Mare, în județul Neamț, a absolvit Academia de Arte Frumoase de la Iași și Academia de Arte Frumoase de la Viena, a ucenicit câțiva ani în Tirol, „desăvârșindu-se în arta sculpturii lemnului”, apoi a fost asistent de atelier la Brâncuși, între 1947-1951. Ursu a subliniat că Antonovici este un artist care a creat cel mai mult în Occident iar lucrările sale se regăsesc majoritar în SUA, fie la cei doi legatari testamentari, dintre care unul a făcut această donație, fie la Galeria Gertrude Stein, „cea mai importantă galerie din New York”. „Cu sprijinul Galeriei Getrude Stein, la Westwood Gallery NYC în acest moment se poate viziona o expoziție Constantin Antonovici. Sunt 14 piese acolo, care pot fi admirate până pe 23 decembrie. Constantin Antonovici este un artist total, mult marcat de simbolistica bufniței. Bufnița, în mitologie, este unul din subiectele cele mai des întâlnite și în același timp cele mai misterioase. De asemenea, este un portretist desăvârșit și un creator de artă religioasă deosebit. În New York are mai multe lucrări care aparțin catedralelor de acolo”, a subliniat Emil Ursu.

Intrarea lucrărilor semnate de Constantin Antonovici în patrimoniul muzeului sucevean obligă practic administrația județeană să grăbească amenajarea promisului muzeu de artă. „Este de datoria noastră să creem un cadru – și aici mă refer concret la muzeul de artă, a cărui amenajare o vom demara anul viitor. Intenția noastră de a accesa fonduri extrabugetare, fonduri europene pentru construcția muzeului de artă la Suceava nu s-au putut materializa, astfel că vom încerca să începem lucrările la acest muzeu prin contribuție proprie. Vom propune ca în proiectul de buget pentru anul viitor să fie făcuți primii pași pentru înființarea muzeului de artă”, a promis vicepreședintele CJ Suceava.

Mai trebuie spus că materializarea acestei donații este cu adevărat rodul unei munci de echipă, în care a fost implicată diaspora bucovineană de la New York, Consiliul Județean Suceava și Muzeul Național al Bucovinei, dar și alți susținători ai proiectului. De asemenea, menționăm că bunica dinspre tatăl natural al artistului (ulterior a fost adoptat) era din Stupca; la ea a stat un an, pe când avea 10 ani și ea i-a fost „prima povestitoare”, după cum a notat artistul în unul dintre manuscrisele sale.