În anul 2018, se arată în documentul IGPR, se aflau în lucru 1.600 de ordine de protecție, cu peste 50 la sută mai multe față de aceeași perioadă a anului anterior.

Totodată în anul 2017 au fost emise 2.337 de ordine de protecție, marea majoritate la solicitarea victimei.

"Datele înregistrate la nivelul Poliției Române, în anul 2017, arată că cele mai multe infracţiuni sesizate în mediul familial sunt lovirile şi alte violenţe (56% din totalul infracţiunilor de violenţă intrafamilială), abandonurile de familie (24%), amenințările (7%), nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (5%)", se arată în studiul IGPR.

Cele mai multe dintre victimele care au solicitat ajutor din partea autorităților sunt femei.

"Relaţia de cuplu este sursa unei părți importante din violenţele din mediul familial, aproximativ jumătate (53,5%) dintre victimele violenţei intrafamiliale din anul 2017 fie erau sau fuseseră căsătorite cu agresorul, fie trăiau într-o relaţie de concubinaj cu acesta. Din perspectiva genului, în ansamblul victimelor infracțiunilor în familie, putem vorbi despre o dominantă feminină, 70% din totalul victimelor fiind femei", se arată în comunicatul Poliției Române.

Deși nu există o diferență între numărul infracțiunilor de violență în familie comise în mediul urban față de cel rural, specialiștii au identificat o diferență în ceea ce privește faptele comise de agresori.

"Abordată per ansamblu, infracționalitatea sesizată în familie cunoaște o distribuție relativ uniformă pe medii de producere urban/rural, respectiv 48% dintre fapte sunt sesizate în mediul rural și 52% în mediul urban. Pe tipuri de infracțiuni însă, atunci când vorbim de violență fizică (tentativă de omor, loviri sau alte violențe) observăm că aceasta se poziționează mai mult în mediul rural, în timp ce, violența psihologică (amenințarea, hărțuirea) se poziționează mai mult în mediul urban", mai arată studiul.