Șefa Instanței Supreme a declarat, în urma interviului pentru conducerea ÎCCJ, că nu poate valida o candidatură care nu îndeplinește condițiile legii, că nu a fost consultată în momentul demarării procedurii de numire a conducerii ÎCCJ și că situația de joi este o neglijență în aplicarea legii.

,,Eu mi-am expus punctul meu de vedere. Nu pot să validez o candidatură care nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Orice persoană poate să o conteste”, a spus Cristina Tarcea, la ieșirea de la interviul desfășurat la CSM pentru numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cristina Tarcea a reiterat că nu își va mai depune candidatura la șefia ÎCCJ. 

,,Sub nicio formă. Exclus. Eu nu iau decizii și apoi să mă răzgândesc”, a precizat Tarcea. 

Șefa ÎCCJ a spus că situația de joi, din cadrul interviului pentru numirea unei noi conduceri la Instanța Supremă, nu ține de interpretarea legii, pentru că legea este clară.

,,Legea este clară, spune în termen de 30 de zile de la expirarea mandatului. Înainte de modificarea pe care Legea 242 a adus-o Legii 303, articolul 53 făcea o distincție între expirarea mandatului și vacantarea postului și erau două proceduri diferite. La expirarea mandatului, candidaturile se depuneau cu 60 de zile înainte, la vacantarea mandatului se depuneau în 30 de zile după expirare. Acest articol a fost modificat în totalitate prin Legea 242 și a rămas un singur alineat al articolului 53 care spune că candidaturile se depun în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului”, a mai adăugat Tarcea. 

În ceea ce privește o eventuală grabă în numirea unui nou șef la Înstanța Supremă, Tarcea a precizat că: ,,Eu nu am fost consultată în momentul în care a fost demarată procedura de numire a președintelui Înaltei Curți. Nu contează cine este persoana care va fi președintele Înaltei Curți, dar este extrem de important să nu vulnerabilizăm actele Înaltei Curți, printr-o procedură nelegală, pentru că nu ai nicio garanție că peste un an, doi, trei, cineva, care are un interes, nu va invoca nelegală numirea președintelui Înaltei Curți”. 

,,Eu mi-am făcut datoria de magistrat care respectă legea și am sesizat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii această dispoziție legală. Ce soluție vor adopta urmează să vedem", a completat judecătorul. 

Cu privire la o eventuală rea-credință a CSM-ului în demararea procedurii de numire a președintelui Instanței Supreme, Tarcea a spus că nu a participat la discuțiile care s-au soldat cu declanșarea procedurii și că situația de joi este o neglijență în aplicarea legii. 

,,Orice dispoziție imperativă a legii nerespectată atrage sancțiunea nulității”, a mai adăugat șefa Instanței Supreme.

Corina Corbu, singurul candidat pentru conducerea Instanței Supreme, a fost votată, joi, de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru această funcție. S-au înregistrat șase voturi pentru și trei împotrivă.

Mandatul actualului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, expiră în septembrie.

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este luată de Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele României fiind exclus din procedură. 

Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:

"(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. 
(3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător. 
(4) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă. 
(5) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător".