Cererea de masă lemnoasă cu destinaţia lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 – august 2018, ceea ce a condus la creşteri semnificative ale preţurilor şi la disfuncţionalităţi în aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenței.

Instituția a derulat o analiză pe piața lemnului de foc din judeţele Braşov, Brăila, Ialomiţa şi Hunedoara.

Deși cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor 4 judeţe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul și, ca urmare, prețul lemnului de foc a înregistrat o creștere de peste 50%.

Disfuncţionalităţile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populaţia să achiziţioneze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinaţia în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară.

Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăţi ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligaţiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai uşor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc.

Preţul lemnului de foc este influenţat de operaţiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum și de alte de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc.

La nivelul lunii august 2018, pentru cele 4 județe analizate, prețurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianţilor și 600-650 lei/tonă în reţelele de bricolaj.

Dintre cele 4 județe, cel mai mic preț mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în judeţul Brăila, judeţ care deţine mici suprafeţe împădurite, dar cei doi producători locali îşi comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată).

În același timp, iar cel mai mare preț mediu se înregistrează în judeţul Ialomiţa, un judeţ care, de asemenea, deţine suprafeţe împădurite mici, dar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcţia Silvică Ialomiţa) îşi comercializează produsele, cu precădere, din depozit.

În județele Hunedoara și Brașov, având suprafaţe împădurite mari și medii, își desfășoară activitatea mai mulți producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cît și la drum auto și din depozite, preţul variând în funcţie de modul în care lemnul este pus în vânzare.

Lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care se utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire este de 3,415 milioane, reprezentând 45,71%, din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, conform datelor Institutului Național pentru Statistică.

În ceea ce privește mediul rural, numărul locuințelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuințelor înregistrate în mediul rural.

Consumul de lemn de foc este influențat de dimensiunile locuinței, condiţiile meteorologice, cu randamentul instalaţiei de încălzire, precum şi cu gradul de izolaţie termică al gospodăriei.

Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20- 40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice și a gazului metan în energie termică ajunge la 99%.

Costul pentru obţinerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 și 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între. 169,3 – 178,7 lei, în situaţia unor instalaţii pentru obţinerea energiei termice utilizate, în general, de către populaţie.

Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinţei fiind de obicei, parţială, iar confortul termic redus, iar înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantităţii de lemn de foc utilizată pentru încălzire.

Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale astfel încât să se renunţe treptat la încălzirea cu lemne, ceea ce va conduce la la diminuarea poluării, la economisirea aceste materii prime şi, implocit la reducerea tăierilor ilegale.

Consiliul Concurenței a sancționat trei companii (Forestar SA, Nico Paul SRL și Saniral SRL cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aprox. 497.866 euro) pentru trucarea unei licitații derulate de Romsilva prin Direcția Silvică Neamț, stabilind preţurile ofertelor cu care au participat la licitația în plic închis pentru 94 de loturi de lemn fasonat.

De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare o investigaţie privind posibile înţelegeri între companii active pe piaţa prelucrării lemnului în vederea împărţirii pieţei, surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Direcţiile Silvice Alba şi Hunedoara. În cadrul acestei investigaţii, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile companiilor Holzindustrie Schweighofer SRL, Egger Romania SRL, Kronospan Romania SRL, Kronospan Sebeş SA, Silva Logistic Services SRL, Alredia SRL şi Lacul Codrilor SRL.

Consiliul Concurenţei a finalizat, în 2017, o anchetă sectorială pe piaţa primară a lemului și a elaborat o serie de propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea concurenţei în acest domeniu, care au şi fost preluate în reglementările din domeniu. Astfel, autoritatea de concurenţă a recomandat Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activităţi, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalaţiile proprii. De asemenea, cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenţei recomandă că aceasta ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreţionar, în baza unei reglementări interne distincte.