Mai mulți copii necăjiți, vulnerabili, provenind din familii numeroase, unii în pragul abandonului școlar, primesc o masă caldă, haine și ajutor la teme, la Centrul Educațional Licuricii, inaugurat recent laCâmpulung Moldovenesc.

Am încercat să aflăm de la Nicoleta Bogoș, dăscălița de la Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Câmpulung Moldovenesc care a creat asociația donatorilor de zâmbete, de lumină și de visuri împlinite, Asociația „Licuricii Fericiți”, care sunt poveștile copiilor care beneficiază de serviciile Centrului Educațional Licuricii.

Pentru membrii Asociației „Licuricii Fericiți”,Centrul Educațional Licuricii este un vis înfiripat pe 1 martie 2018, când au organizat prima Gală a Licuricilor, la un an de la înființarea ONG-ului, eveniment anual în care ei încercau să aducă aproape, împreună, măcar o mică parte din oamenii generoși care să susțină proiectele sociale.

După primul an de activitate al asociației, în care toate proiectele, într-un fel sau altul, au vizat copiii din categorii vulnerabile, voluntarii câmpulungeni au înțeles că nu este suficient și nici cu rezultate pe termen lung ajutorul pe care ei deja îl ofereau copiilor necăjiți pentru a avea condiții mai bune de trai și a merge la școală.

Pentru copiii fără posibilități, școala de calitate devine un lux

Așa a apărut ideea unui centru educațional. Astăzi, cu bucurie o spun „Licuricii”, se poate vorbi deja de beneficiari, de copii care provin din familii numeroase care abia se descurcă cu traiul minim, de pe o zi pe alta, și care au intrat în programul centrului educațional. „Unii copii sunt nevoiți să muncească, uneori să cerșească pentru a mânca și asta afectează profund frecvența și situația școlară. Alți copii provin din familii monoparentale, au afecțiuni care, de asemenea, afectează în mod negativ procesul educațional. Indiferent de vulnerabilitate, tot mai mulți copii intră în categoria acelora pentru care școala de calitate devine un lux: nu au ce le trebuie, nu au condiții optime să învețe după ore, să-si facă temele, nu are cine să-i ajute (unii copii provin din familii în care părinții, la rândul lor, au rupt contactul cu școala), deseori se culcă flămânzi sau cu gândul că urmează încă o zi în care școala devine tot mai grea. Cu atât mai mult, în ultimul an, când întreg procesul educațional a fost dat profund peste cap, școala a devenit inaccesibilă pentru acești copii și nu numai: lipsa dispozitivelor, a internetului, în multe situații a electricității, adăugate la celelalte lipsuri și suferințe”, ne-a povestit Nicoleta Bogoș.

Proiect pentru copii sărmani, gândit ca „stare de urgență”

Sunt mulți copii în Câmpulung Moldovenesc care au nevoie de ajutor și de serviciile Centrului Educațional Licuricii. O familie cu nouă copii, care locuiește în două camere, într-o zonă mărginașă a localității, are mari dificultăți în a-și susține copiii la școală, mai ales că șase dintre ei sunt școlari, în clase diferite. Părinții câștigă muncind cu ziua, dacă au unde, iar copiii au fost nevoiți să facă față, un an de zile, învățământului online. Cum s-au descurcat? Greu de spus.

Și sunt atâtea astfel de familii au trecut prin tot ceea ce înseamnă un an de pandemie.

„Am înțeles că astfel de copii au nevoie de sprijin constant, de susținere, consiliere, de timp pentru a fi copii și că singura șansă de a răzbate, de a învăța carte, de a nu abandona, de a nu mai simți școala ca pe un lucru imposibil este să beneficieze de un Centru Educațional. Proiectul inițial este unul amplu, de transformare a unui vechi spital într-un centru multifuncțional. În momentul de față, lucrările începute acum doi ani au fost finalizate în proporție de 50% numai din donații și sponsorizări (aproximativ 160.000 lei) și întrerupte la începutul pandemiei. Costurile sunt uriașe și, pentru că va mai dura mult timp până la finalizare, a trebuit să gândim proiectul ca <stare de urgență>. Astfel, am închiriat un spațiu central suficient de mare, bine compartimentat, care dispune de toate avizele și condițiile (utilități) și pe care l-am renovat, mobilat și dotat cu tot ceea ce este necesar pentru a deveni un Centru Educațional ce poate oferi servicii complexe copiilor care au mare nevoie. Am căutat un spațiu la care să ajungă ușor copiii, indiferent de la ce școală provin”, ne-a explicat dăscălița Nicoleta Bogoș, care a recunoscut că fără oameni buni, generoși, săritori, „licurici” adevărați, proiectul nu ar fi avut nici o izbândă.

Voluntariat 100%

Costurile Centrului Educațional Licuricii (mobilier, aparatură, consumabile, rechizite, materiale didactice) au însemnat 20.000 de lei, bani sponsorizați de SC Calcarul SA Pojorâta, la inițiativa administratorului Nicu Troașe. Tot Nicu Troașe, după cum am aflat de la „Licurici”, susține, pe parcursul întregului an școlar, 45 de burse pentru alți copii (în afara beneficiarilor Centrului Educațional), burse care să îi motiveze pe copiii necăjiți, să îi ajute să meargă la școală și să-și dorească să obțină rezultate bune, „să învețe carte”.

O parte dintre cărțile și rechizitele de la centru provin din donațiile unor persoane care susțin în mod constant proiectele Asociației „Licuricii Fericiți”.

Copiii, beneficiarii Centrului Educațional Licuricii, în funcție de anul de studiu, petrec 4-5 ore la centru, după orele de curs, timp în care primesc ajutor calificat la teme, consiliere psihopedagogică, participă, în funcție de nevoile fiecăruia, la ateliere de lectură, logopedie, dezvoltare personală, engleză, terapie ocupațională, învățare prin descoperire, activități recreative etc.

Copiii mai primesc o masă caldă la prânz (ciorbă, felul doi, desert), fructe, răcoritoare - în sistem catering, primesc toate rechizitele și materialele de care au nevoie, sunt aduși la centru și duși acasă de voluntari, indiferent de zona orașului.

În același timp, a completat Nicoleta Bogoș, „încercăm să le acoperim și alte nevoi (îmbrăcăminte, încălțăminte, servicii medicale, tablete, calculatoare, asistență IT) și, prin copii, să încurajăm și părinții să lupte pentru o viață mai bună. Au timp și de joacă cu acces la jocuri, jucării și materiale după care doar au tânjit. Socializează și descoperă că lumea este mult mai mare decât o știu ei și că viața poate fi mai bună doar dacă luptă pentru asta. Se ajută între ei, iar cei mai mărișori ne sunt voluntari în proiectele pentru bătrâni. În felul acesta, ei își doresc să răsplătească, cumva, ajutorul primit. Nu avem nici un angajat, începând cu subsemnata (învățătoare), toți cei implicați sunt aceiași voluntari – licurici”.

Lunar, 11.000 de lei pentru a acoperi toate costurile (hrană, chirie, utilități), la Centrul Educațional

Am aflat de la inițiatorii proiectului că Centrul Educațional Licuricii este organizat prin respectarea tuturor standardelor și măsurilor de siguranță, inițiatori care au început deja demersurile de licențiere  a centrului ca serviciu social. 20 de copii de la clasa pregătitoare, până la clasa a VI-a, vin zilnic la centru. Sunt copii „pe care sperăm să-i câștigăm pentru comunitate”, cred voluntarii. „Le suntem recunoscători proprietarilor spațiului, domnii Alin și Bogdan Boicu, care nu numai că ne-au înjumătățit chiria, dar ne și susțin financiar în mod constant. Îi suntem recunoscători și domnului Cosmin Giosan, managerul restaurantului care asigură masa copiilor, care nu face rabat la calitate și siguranță, și care, de asemenea, oferă porțiile la jumătate de preț, repet, fără rabat la cantitate, calitate și siguranța copiilor. <Ce bun e, doamna! Ultima dată am mâncat șnițele când ne-ați adus carne, de Crăciun!>. Avem emoții pentru că, lunar, va fi nevoie de aproximativ 11.000 de lei pentru a acoperi toate costurile (hrană, chirie, utilități), dar suntem hotărâți să căutăm toate sursele de finanțare pentru a face Centrul Educațional Licuricii să funcționeze, cu rezultate benefice și pe termen lung pentru copii, familiile lor și întreaga comunitate”, crede Nicoleta Bogoș.

Se caută voluntari

Membrii Asociației „Licuricii Fericiți” ne-au spus că mai au nevoie de voluntari și speră să fie cât mai mulți cei care vor putea dărui măcar o oră pe săptămână din timpul lor, fie că sunt cadre didactice sau pur și simplu iubesc copiii și cred într-un astfel de vis. „Mulți ne vor întreba: de ce? Pentru noi, victoria și împlinirea sufletească vine din recunoștința cu care ne privesc acești copii, având certitudinea că, în timp, rezultatele ne vor întrece așteptările și că, poate nu vom reuși să salvăm lumea, dar, cu siguranță, un strop de bine vom picura. Și poate, într-o zi, acești copii vor fi cei care vor avea grijă de noi, de alții”, spune Nicoleta Bogoș, președinta „Licuricilor”.

Ei sunt copiii ajutați, care vor la rândul lor să ajute

Mihaela este o fetiță căreia „Licuricii” i-au întins o mână de ajutor, este un copil care își dorește nespus să devină învățătoare și pentru care fiecare izbândă școlară reprezintă un pas înainte.

Iubește copiii și vrea să ajute la rândul ei, așa cum și ea este ajutată. Trandafir este un alt exemplu de copil ajutat de „Licurici”, care își dorește să devină polițist pentru a lupta împotriva răului. Fratele său, Vlăduț, își dorește să devină pompier, tocmai pentru că vrea să salveze lumea. Sebi visează să devină medic, iar Denis să construiască case așa cum „Licuricii” au construit familiei lui numeroase o casă.

Este limpede că toți acești copii au visuri, își proiectează un viitor mai bun. „Dacă putem, câtuși de puțin, să le susținem visurile, să-i ținem aproape de drumul pentru o viață mai bună, vom fi mai mult decât învingători. Nu vom putea reuși fără sprijinul comunității și al oamenilor care știu că nu doare să fii bun, că împreună ne facem bine și că, din multul sau puținul nostru, putem ajuta. Este greu, este un proiect ambițios pentru timpurile în care trăim, dar noi nu ne știm a ne da bătuți, însă știm că, oricât de grele sunt vremurile în care trăim, lumea este încă plină de oameni buni. Trebuie doar să ne străduim să-i aducem împreună”, crede Nicoleta Bogoș, care, la rândul ei, nu a abandonat visul de a deschide „Centrul mare”, Centru comunitar pentru persoane defavorizate, indiferent cât timp îi va lua să-l împlinească, împreună cu „licuricii – voluntari”.

Toți „licuricii” câmpulungeni le sunt extrem de recunoscători sutelor de oameni care îi susțin. „Nu există mult sau puțin, pentru ceea ce ne străduim să facem, oricât de mic este ajutorul, înseamnă extrem de mult. Pic cu pic se face mult! Nu avem întotdeauna răgaz să mulțumim fiecăruia în parte, dar sperăm că cei care ne sprijină văd că unde pune fiecare umărul, lucrurile se urnesc. Și mai sperăm că toți cei care cred în Licurici știu cât ne umplu sufletele de recunoștință și bucurie. Nu doar în basme binele învinge răul”, ne-au spus, cu speranță sinceră în viitor și cu recunoștință, voluntarii din Asociația „Licuricii Fericiți”.