Informații cu adevărat șocante ies la iveală din rechizitoriul de trimitere în judecată a comisarului-șef Radu Ionuț Obreja, fost șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, actualmente lucrător în cadrul Poliției Burdujeni. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, au descris această adevărată caracatiță, care funcționa de ani buni de zile, și au descoperit că sumele impresionante de bani erau ”spălate” de Radu Obreja prin mai mulți interpuși. Persoanele cele mai de încredere și pe mâna cărora au ajuns milioane de euro sunt Radu Popovici și un om de afaceri din Bosanci, Nicolai Gavrilovici.

În 2020, un an cu pandemie și în care a fost arestat în luna noiembrie, a ”produs” doar un milion de euro

Sumele de bani despre care se face vorbire sunt de-a dreptul amețitoare, mai ales în cazul unui funcționar cu un salariu de câteva mii de lei/lunar.

”Actele de urmărire administrate în cauză au conturat o dimensiune impresionantă a activității infracționale, nu doar din punct de vedere al numărului de acte materiale și al persoanelor implicate, cât mai ales din perspectiva sumelor de bani primite cu titlu de mită de către exponentul grupării infracționale. La analiza infracțiunii de luare de mită, cuantumul sumelor de bani pe care Obreja Radu Ionuț le percepea și ulterior le primea cu titlu de mită se puteau ridica și la 30-35.000 euro pe zi de examinare teoretică. În funcție de perioadele în care acesta activa în calitate de supraveghetor la sala de examinare, sumele totale de bani pe care acesta le încasa cu titlu de mită se puteau ridica în jurul sumei de un milion de euro pe an, acestea fiind potențate și de examinările practice. Așadar, sumele de bani primite cu titlu de mită de către inculpatul Obreja Radu Ionuț doar în anul 2020 în legătură cu examinarea teoretică și practică se ridică la peste un milion de euro”, au arătat procurorii DNA Suceava în rechizitoriul de sesizare a instanței de judecată.

Și trebuie ținut cont că anul 2020 a fost unul de criză, în sensul în care a izbucnit pandemia de covid-19, iar luni bune activitatea de examinare a candidaților care doreau să obțină permis de conducere a fost suspendată. Mai mult, în luna noiembrie a anului 2020, Radu Obreja și alte persoane, inclusiv angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări, au fost arestați. Practic, se poate spune că milionul de euro la care fac referire procurorii DNA Suceava a fost adunat doar în jumătate de an.

Terenuri, case, apartamente, mașini și alte bunuri în valoare totală de 5 milioane de euro

În același rechizitoriu de sesizare a instanței de judecată se face vorbire și despre bunurile pe care le-a agonisit Radu Obreja în perioada 2015-2020. Este vorba de cinci milioane de euro, o sumă la care muritorii de rând sau funcționarii corecți nu visează nici în trei vieți.

”Cuantumul ridicat al acestor sume este însă în mod indirect confirmat chiar de nivelul bunurilor deținute și achiziționate de către inculpat de-a lungul timpului (cu precădere în ultimii 5 ani), fiind în acest sens documentate, cu privire doar la Obreja Radu Ionuț, bunuri mobile și imobile, dar și sume de bani care depășesc valoarea de 5 milioane euro. Considerentele teoretice prealabile expuse în cadrul secțiunii anterioare rămân valabile și în ceea ce privește investițiile imobiliare. Întreaga activitate de ascundere a sumelor de bani și a proprietăților achiziționate de Obreja Radu Ionuț cu sume de bani provenite din infracțiuni de corupție se situează din punct de vedere juridic în conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor”, au mai arătat procurorii DNA Suceava.

Bunurile erau cumpărate formal pe numele altor persoane, dar proprietarul real era Radu Obreja

Pentru ca bunurile să nu apară în declarația de avere pe care o completa anual, Radu Obreja a apelat la intermediari, persoane pe care le considera de încredere și cu ajutorul cărora își plasa banii proveniți din șpăgi.

”În speţă, se reține că în cazul unui număr mare de bunuri imobile, aceasta a constat în disimularea originii ilicite a sumelor de bani obţinute din infracţiunile de corupție, infracţiunea de spălare a banilor având o existenţă autonomă, reţinându-se în concret că, prin contracte şi tranzacţii fictive, inculpaţii intermediari, la solicitarea expresă a numitului Obreja Radu Ionuț, au disimulat originea ilicită a banilor obţinuţi din infracţiunile de corupție astfel cum au fost reţinute în cauză. În esenţă, se reţine că prin interpunerea mai multor persoane în activitățile de achiziție de bunuri, inculpatul Obreja Radu Ionuț beneficia în fapt de toate atributele dreptului de proprietate asupra acestora, având la dispoziție oricând posibilitatea de a le înstrăina. S-a mai evidențiat în cadrul actelor de urmărire penală că toate bunurile au rămas în sfera de influență a inculpatului pe toată perioada, întocmirea documentelor de achiziție (contracte de vânzare-cumpărare) având loc formal pe numele terțelor persoane, pentru ca în final, Obreja Radu Ionuț să poată beneficia în concret de acestea”, se mai arată în rechizitoriu.

Circuitul șpăgii în natură

Procurorii DNA au descris un adevărat mecanism prin care șpăgile erau albite, dar și oamenii care l-au ajutat pe Radu Obreja în această activitate.

”Circuitul sumelor de bani primite cu titlu de mită urma un traseu bine definit, inculpatul Obreja Radu Ionuț manifestând o grijă firească de ascundere a acestora și de reintroducere în circuitul civil. Astfel, s-au evidențiat două direcții principale de concentrare a activelor obținute din comiterea infracțiunilor de corupție, fiecare dintre ele având un exponent corespunzător: inculpatul Radu Popovici, persoană apropiată lui Obreja Radu Ionuț și confident al acestuia, s-a conturat a fi principala persoană către care Obreja Radu Ionuț remitea în mod curent sumele de bani în cash, acesta acționând ca un depozitar al acestora. În plan secundar, acesta a fost utilizat drept interpus prin intermediul căruia importante sume de bani au fost investite pe piața imobiliară din municipiul Suceava și împrejurimi dar și ca interpus în ceea ce privește administrarea unor bunuri imobile de această dată înregistrate pe numele unor persoane cunoscute de Radu Popovici”, se arată în actul de sesizare a instanței de judecată.

A doua direcție principală de spălare a banilor era asigurată de Nicolai Gavrilovici, om de afaceri din Bosanci, care avea sarcina de a cumpăra în special terenuri în zonele Ipotești și Bosanci.

”Nicolai Gavrilovici este un alt exponent utilizat de către Obreja Radu Ionuț în vederea realizării de investiții, în ultima perioadă de timp acesta remițându-i peste 1,7 milioane euro în vederea achiziționării de terenuri sau pentru a utiliza în diverse scopuri sumele de bani. Au mai fost identificate și alte persoane prin intermediul cărora Obreja Radu Ionuț și-a plasat sumele de bani obținute cu titlu de mită, toate persoane prin intermediul căruia Obreja Radu Ionuț realiza în mod curent sau izolat investiții în domeniul imobiliar. Toate aceste investiții s-au realizat în temeiul unor înțelegeri bine stabilite, doar cu persoane apropiate inculpatului și cu un scop aparent în unanimitate asumat, respectiv evitarea evidențierii scriptice a adevăratului proprietar și expunerea acestuia la verificări din partea organelor abilitate”, au mai specificat procurorii DNA Suceava.

Avea evidența strictă a banilor și bunurilor cumpărate în agendele ridicate la percheziții

Și pentru că vorbim de sume impresionante de bani, acestea trebuiau monitorizate atent pentru a nu se pierde nimic. Acest lucru s-a realizat prin consemnarea ”plasamentelor” în agendele găsite cu ocazia perchezițiilor din noiembrie 2020.

”Dimensiunea tuturor acestor investiții, care realizează în marea majoritate a cazurilor latura obiectivă a infracțiunii de spălare a banilor, a fost evidențiată în special de înscrisurile ridicate cu prilejul perchezițiilor domiciliare. S-a constatat o aplecare a principalului beneficiar către întocmirea de evidențe clare cu sumele de bani deținute sau remise către diferite persoane și de evidențe detaliate cu imobilele achiziționate de-a lungul timpului pe numele altor persoane. Relevanța aspectelor constatate se răsfrânge în planul secundar al dosarului penal, care are ca obiect cercetarea infracțiunilor de spălare a banilor și analizarea bunurilor mobile și imobile supuse confiscării speciale, întrucât în cadrul acestor agende, după cum s-a precizat și anterior, se regăsesc evidențe detaliate ale sumelor de bani remise către diferite persoane cu titlu de împrumut și ale bunurilor imobile achiziționate de către inculpat pe numele altor persoane”, se mai arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.