Înalta Curte de Casație și Justiție a României a menținut în ședința de joi, 7 decembrie, mandatele de arestare preventivă emise de Curtea de Apel București pe numele judecătoarei Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava și pe numele lui Mihai Pînzari, zis ”Tonici”, și al lui Ciprian Cotoară, iubitul judecătoarei. Practic, prin această decizie, prelungirea mandatelor de arestare preventivă cu cel puțin încă o lună a devenit definitivă.

Ana Maria Chirilă urma să promoveze la Curtea de Apel Suceava cu data de 1 noiembrie. Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a discutat suspendarea din funcție a magistratului sucevean, iar Secția de Judecători a luat această decizie.

Ana Maria Chirilă este acuzată de comiterea următoarelor infracțiuni:

1. Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (2 fapte) și a infracțiunii de favorizarea infractorului (2 fapte);

2. Luare de mită;

3. Complicitate la trafic de influență;

4. Deținere de droguri pentru consum în formă continuată (5 acte materiale);

5. Punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată (3 acte materiale).

În cazul lui Mihai Pînzari s-au reținut infracțiunile de dare de mită, respectiv complicitate la infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Nu este exclus ca în acest dosar, instrumentat de un procuror de la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să apară și alte rețineri, eventual arestări.

Pentru a documenta totul, s-au derulat 12 percheziții domiciliare autorizate, iar măsura reținerii judecătorului a fost avizată de către Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

·        Date terifiante despre ceea ce făcea judecătoarea

Motivarea Curții de Apel București, instanța care a decis luarea măsurii arestării preventive, confirmată ulterior și de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, arată că judecătoarea Ana Maria Chirilă lucra efectiv mână în mână cu infractorii.

”În contextul în care inculpata Chirilă Ana Maria nu a ezitat să furnizeze unor persoane date care să le ajute să scape de urmărirea penală sau să ofere sfaturi unor infractori să fugă în Italia sau Spania pentru a scăpa de dosar se poate presupune rezonabil că există riscul să încerce zădărnicirea anchetei penale și este în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea măsurii arestării inculpatei. În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică judecătorul de drepturi și libertăți reține că activitatea infracțională a inculpatei este una complexă, ce se întinde pe o perioadă destul de mare în timp, inculpata având o atitudine constantă de urmărire a situației juridice a unor persoane implicate în infracțiuni de trafic de droguri și alte infracțiuni grave, cărora le furnizează informații care să-i ajute să eludeze tragerea la răspundere penală, obținând din această activitate avantaje materiale și alte foloase necuvenite. Faptele inculpatei, care este o judecătoare, deci un pilon important al statului de drept, sunt grave și generează în mod firesc o reacție de neîncredere a societății în corectitudinea magistraților, în contextul existenței unei generalizări a fenomenului corupției la nivelul societății românești, încrederea în actul de justiție ajungând, în mod regretabil, să fie afectată, în condițiile în care justiția nu poate funcționa fără încrederea cetățenilor”, se arată în motivarea magistratului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București.

·        Cum l-a ajutat direct pe Mihai Pînzari, iar acesta a început să folosească alte telefoane

Din aceeași motivare a judecătorilor de la Curtea de Apel București, rezultă că Ana Maria Chirilă și celelalte persoane din acest dosar au fost urmărite, supravegheate și înregistrate o perioadă de timp mai îndelungată.

”La data de 12 iulie 2023, luând cunoștință de informații nepublice privind măsurile de supraveghere tehnică solicitate de organele de urmărire penală cu privire la inculpatul Pînzari Mihai, zis Tonici, măsuri încuviințate de Tribunalul Suceava, a încredințat acestuia informațiile nepublice facilitându-i acestuia luarea unor măsuri care să îi permită sustragerea de la răspundere penală pentru activitățile infracționale în care este implicat. Așa cum rezultă și din exploatarea mandatelor de supraveghere din prezenta cauză, după primirea acestor informații nepublice inculpatul Pînzari Mihai a încetat să mai utilizeze posturile telefonice și a utilizat alte aparate, în mod similar procedând și alte persoane”, se mai arată în motivarea arestării judecătoarei de la Tribunalul Suceava.

În ceea ce-l privește pe Mihai Pînzari, rezultă că acesta își crease o aură de interlop de temut în zona Rădăuți, cu conexiuni care îi permiteau să rezolve orice și să scape în același timp basma curată.

”Inculpatul Pînzari Mihai este și el acuzat de fapte grave, de corupție și asimilate, fapte cu ecou negativ profund în societate; inculpatul mai este judecat și pentru alte infracțiuni de cămătărie și lipsire de libertate, iar personalitatea inculpatului care nu a ezitat să-și rezolve problemele penale prin mituirea unor judecători și care, din descrierea inculpatei, este de temut, fundamentează, de asemenea, concluzia că este în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea măsurii arestării inculpatului”, au mai concluzionat judecătorii de la Curtea de Apel București.

·        Ana Maria Chirilă era recompensată pentru informațiile oferite

În motivarea de la Curtea de Apel București privind arestarea preventivă a judecătoarei Ana Maria Chirilă se mai arată că aceasta era recompensată pentru informațiile furnizate persoanelor certate cu legea.

”Trebuie observat că, din discuțiile din data de 18.11.2022, rezultă că inculpata Chirilă Ana Maria a primit pentru protecția oferită foloase necuvenite în sumă de 1.000 de euro. Aceleași probe stau la baza concluziei că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 223 alin. 1 Cod procedură penală privind suspiciunea rezonabilă că inculpatul Pînzari Mihai a procedat la recompensarea inculpatei Chirilă Ana Maria, prin remiterea unor foloase materiale necuvenite, constând în bani sau alte bunuri, aspect ce i-a oferit acesteia un sprijin moral prin formarea convingerii că va fi remunerată cu sume de bani sau recompensată cu alte bunuri, dacă va pune la dispoziție informațiile nedestinate publicității obținute în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu, privind actele de urmărire penală efectuate sau măsurile dispuse în cauzele privind activitățile infracționale pe care le desfășurau pe linia contrabandei cu țigări sau a traficului de droguri, sau dacă le va permite coinculpaților accesul la astfel de informații, promisiunea implicită de remunerare fiind obiectivată în recepționarea informațiilor nedestinate publicității și remiterea efectivă de bani și bunuri”, au mai arătat judecătorii de la Curtea de Apel București.