În cadrul unui amplu eveniment, petrecut duminică după-amiază, în cadrul Casei Germane din Gura Humorului, Forumul Local German din localitate a fost sărbătorit la împlinirea a 30 de ani de existență în mijlocul comunității humorene.

Această Asociație a Etnicilor Germani din Gura Humorului a fost fondată după 1990, când etnicii germani, rămași tot mai puțini, și-au dorit păstrarea culturii, a tradițiilor și obiceiurilor lor, un ideal greu de atins în mod individual. Odată cu propunerea venită de la Sibiu, a venit și denumirea de Forum German, astfel de forumuri fiind înființate și la Suceava, Rădăuți sau Câmpulung Moldovenesc.

Fără a deține atunci un statut juridic, Forumul German Gura Humorului a primit în rândurile sale și mulți neetnici germani, care simpatizau cu cultura germană și cu membrii acestei asociații. Primul proces-verbal de constituire a fost întocmit la 30 iunie 1994, pe acel document apărând primul comitet de conducere al Forumului German din Gura Humorului. La scurt timp a venit și Erica Steinbacher din Germania, cea care s-a angajat să susțină forumul din punct de vedere financiar și le-a fost alături humorenilor până la moartea sa, la începutul acestui an.

Momentul aniversar s-a petrecut duminică după-amiază, în Sala Steinbacher a Casei Germane din Gura Humorului, sub bagheta lui Lucy Glaser, președinta forumului, și a debutat cu un moment de reculegere în onoarea Ericăi Steinbacher.

Un scurt istoric făcut apoi de președintele forumului a punctat cele mai importante momente ale acestei organizații. Primele semne ale asocierii etniei germane din oraș au fost găsite în cadrul bibliotecii digitale a Vienei, în publicația vremii din Cernăuți intitulată ”Mesagerul Bucovinei”, apărută la 1904. Între anunțurile făcute de Consiliul Orășenesc Gura Humorului a fost descoperit cel legat de înființarea unui grup local german în oraș, achiziționarea propriei Case Germane fiind primită cu mare bucurie. Tot din presa vremii aflăm că la 1907 Casa Germană era deja construită și se dorea aici și deschiderea unei filiale a unei importante biblioteci din Rădăuți.

Părăsirea Humorului în anii 1940 de către germani a reprezentat o mare tragedie, ei lăsând totuși în urma lor o mare cultură, o civilizație și obiceiuri bune, urmate de mulți până în ziua de azi. Între cele 6 centre de repatriere organizate pe sectoare pe întreg teritoriul de atunci s-a numărat și Gura Humorului. După plecarea lor, clădirea actuală a Forumului German a fost pe rând casă de cultură, sediul UTC-ului și apoi discotecă, după care a fost abandonată la finele anilor 80.

Cu 800 de membri la Gura Humorului și o filială cu 100 de membri la Frasin, reînființata asociație Forumul German a primit în anii 90 localul fostei Case Germane, oferit spre folosire în mod gratuit pentru 50 de ani. Ajutorul financiar necondiționat pentru renovarea întregii clădiri a venit din partea aceleiași Erica Steinbacher, onorabilă fostă locuitoare a orașului Gura Humorului.

După o perioadă mai grea în privința funcționării asociației, conducerea Forumului German din Gura Humorului a fost preluată în anul 2013 de către Lucy Glaser, care s-a zbătut în toți acești ani să găsească soluții de întreținere a imobilului și de bună funcționare a asociației, prin mult așteptate activități culturale ale forumului.

·        ”Vremuri Humorene”, un ziar al orașului Gura Humorului, o publicație cu calități deosebite

Acum un an și o săptămână, în același sediu avea loc lansarea ziarului ”Vremuri Humorene”, un periodic al Forumului German din Gura Humorului. Acest demers a apărut din dorința celor din colectivul redacțional, în frunte cu Lucy Glaser, de a face cunoscut trecutul destul de zbuciumat al acestui oraș. În urma unor tragice evenimente petrecute în cursul secolului XX, datorită puterii, tăriei și sprijinului locuitorilor săi, orașul a renăscut din cenușă, devenind ceea ce este astăzi. Traiul în Humorul de altădată, povești de viață, omagii aduse unor înaintași de soi, istoria și locurile uitate ale acestor meleaguri, cu toate se regăsesc între paginile publicației humorene, ajunsă azi la un număr important de abonamente.

A vorbit despre publicație prof. dr. Corneliu Bălan, un colaborator al ziarului, care a spus: ”Apreciez calitatea atât a conținutului, cât și a formei ziarului. La așa un conținut era păcat să nu existe o calitate a tipăriturii la acest ziar. Am apreciat și ideea majoră de readucere aminte a personalității unor importanți profesori ai acestei urbe, pentru că am ajuns și datorită lor ceea ce suntem astăzi.”

O apariție de excepție realizată de un colectiv entuziast, beneficiind de o grafică semnată de artistul Radu Bercea și o tehnoredactare de excepție. La finalul evenimentului publicul numeros a putut achiziționa pachete de ziare împachetate în mod artistic, sub forma unei frumoase arhive a vremurilor de altădată.