Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că este necesară regândirea dispoziţiilor constituţionale privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Şeful statului a susţinut că deşi membrii Comisiei prezidenţiale nu au avut în vedere acest aspect, consideră că este necesară regândirea dispoziţiilor constituţionale privind CSM, respectiv raportul şi rolul Consiliului.

"Există dipoziţii constituţionale care, dacă vor fi modificate, pot eficientiza activitatea CSM şi întări rolul de garant al independenţei justiţiei, dar nu putem face observaţi concrete faţă de afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu până la momentul în care vom cunoaşte conţinutul concret al propunerilor care sunt avute în vedere", a declarat, pentru MEDIAFAX, putătorul de cuvânt al CSM, Cecilia Morariu.

Totodată, fostul preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, a apreciat ideea de mărire a numărului membrilor Consiliului, ce se regăseşte în Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza regimului politic şi constituţional, sugerând că se poate apela la exemplul altor ţări europene.

Lidia Bărbulescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când s-a format actuala componenţă a CSM, s-a ţinut cont de criteriul reprezentativităţii pentru magistraţi, însă poate fi mărit numărul membrilor cu reprezentăţi ai societăţii civile.

"Dacă voinţa politică este de a da putere Consiliului, ar trebui prelungit şi mandatul preşedintelui CSM. De fapt, suntem singura instituţie în care preşedintele are cel mai scurt mandat, de un an", a mai spus fostul preşedinte al CSM.

Potrivit articolului 133 din Constituţia României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

În alineatul 2 al articolului 133 se arată că CSM este alcătuit din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat, care participă numai la lucrările în plen, şi ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani.

Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România are nevoie de o Constituţie "care să nu ne împingă la conflicte", şi a arătat că revizuirea legii este "târzie", pentru că ar fi trebuit realizată încă din 2005, astfel că acum "nu mai eram în situaţia de a descoperi toate deficienţele ei".

Întrebat de senatorul PNL, Puiu Haşotii, cât preconizează că la dura procesul de revizuire a legii fundamentale, Băsescu a spus că "este târzie revizuirea Constituţiei", şi că ar fi trebuit făcută încă din 2005, astfel că "nu am fi fost acum în situaţia de a face un exerciţiu politic în care să descoperim atâtea deficienţe în Constituţie".

În opinia şefului statului, "ambiguităţile şi nereglementarea până la capăt la relaţiilor instituţionale a făcut ca ultimul ciclu electoral să fie afectat de această Constituţie".

El a precizat că revizuirea legii fundamentale se va face "atât de repede cât poate şi vrea să o facă Parlamentul, iar preşedintele nu poate fi decât iniţiatorul modificării acesteia, la propunerea Guvernului, forul decizional fiind legislativul.

De altfel, preşedintele Băsescu a ţinut să precizeze că prezentarea raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza regimului constituţional reprezintă "un moment important", mărturisind că "îi pare bine că se întâmplă, deşi şi-ar fi dorit să vină mai repede".

Preşedintele a mai spus, la finalul discursului rostit cu prilejul prezentării Raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza regimului constituţional, că dacă Guvernul îi va propune revizuirea Constituţiei, el va iniţia acest proces.