Monica Ridzi spune că a fost înaintată propunerea pentru numirea în funcţia de secretar de stat pe probleme de sport a fostului preşedinte al ANS, Octavian Bellu, aceasta urmând să se parafeze în foarte scurt timp.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei de presă MEDIAFAX de către ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi:

Reporter: Cum au fost primele zile în calitate de ministru al tineretului şi sportului?

Monica Ridzi: Nu a fost uşor, este vorba de multe ore de muncă, pentru că a necesitat o reorganizare, pentru că avem nişte priorităţi în plan guvernamental. Pe de altă parte, acest minister s-a înfiinţat prin comasarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, care avea în subordine două agenţii, şi a Agenţiei Naţionale pentru Sport. Ori, am avut nevoie de puţin timp în plus faţă de alţi colegi pentru a reuşi să facem o structură organizatorică cu o organigramă funcţională. Dacă până în acest moment aveam trei direcţii economice, acum va fi una singură, vă dau un singur exemplu. Dar, începând de astăzi, că a apărut Ordonanţa de Guvern privind înfiinţarea ministerului, putem să demarăm mult mai rapid următorii paşi, putem să începem să angajăm începând din ziua de astăzi. Fac această precizare pentru cei care nu ştiu, că nefiind o hotarâre de Guvern şi organigrama aferentă, fiind vorba de un minister nou înfiinţat, aceşti paşi nu puteau fi făcuţi până acum. În paralel, am lucrat la construcţia bugetului, lucru extrem de important, pentru că vrem să finalizăm cât mai repede acest aspect.

Rep.: S-a definitivat componenţa echipei de conducere?

M.R: Precum ştiţi unul dintre secretarii de stat a fost numit, cel de la tineret, este vorba de Răzvan Bobeanu. Am înaintat propunerea şi pentru domnul Octavian Bellu, încă nu a apărut numirea în Monitorul Oficial, cu siguranţă acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp (n.r. - până la ora publicării interviului a fost oficializată numirea lui Bellu în această funcţie). Nu am făcut însă propuneri pentru subsecretarul de stat şi nici pentru alte poziţii din organigramă. Şi nu am angajat pe nimeni, nu am făcut nicio propunere, urmează ca aceste lucruri să le fac începând de astăzi.

Rep.: În programul politic pentru Petroşani aţi alcătuit un decalog. Cum ar arăta decalogul pentru sport, dar cel pentru tineret?

M.R.: Ştiţi că fiecare zonă are specificitatea ei, fiecare domeniu este unul specific, sunt şi lucruri care pot fi comune dacă ne referim la chestiunile de aspect social, la sportul pentru toţi, la sportul pentru persoanele cu handicap. Iată sunt şi lucruri comune. Voi elabora în cel mai scurt timp un decalog atât pentru sport, cât şi pentru zona de tineret. Priorităţile noastre din programul de guvernare sunt cunoscute, dar voi elabora cu siguranţă şi câte un decalog pentru a şti cu exactitate ce vrem să facem şi pe ce vrem să accentuăm, cel puţin acum la început de mandat.

Rep.: Aţi afirmat că se poate conduce MTS-ul doar dacă eşti un bun manager, fără să fi practicat sport de performanţă. În acest context, ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un fost sportiv de performanţă ca să devină, spre exemplu, un bun ministru al apărării sau unul de externe.

M.R.: Precum ştiţi, noi ne-am propus şi prin programul de guvernare să asigurăm o dublă carieră sportivilor. Este foarte important ca sportivii de performanţă să aibă posibilitatea ca, pe lângă ceea ce fac în perioada în care practică acest sport de performanţă, imediat după, să aibă o continuitate, să nu fie o întrerupere şi dimpotrivă să aibă o continuitate în ceea ce ei fac. Nu trebuie neapărat să fie implicaţi în acelaşi domeniu, în viaţa sportivă. Foarte mulţi au devenit antrenori, dar e o vorbă care mie îmi place că «fiecare soldat are în raniţă bastonul de mareşal» sau spusă altfel că fiecare sportiv are în rucsac cheia succesului. Cred că depinde foarte mult de fiecare dintre ei. Aţi văzut şi în alte state membre actori care s-au implicat ulterior în politică şi au devenit guvernatori. Aţi văzut foşti sportivi care sunt implicaţi în politică. Eu nu văd nimic rău în acest sens, ci dimpotrivă, depinde foarte mult de ceea ce îşi doreşte fiecare şi cred că, până la urmă, politica este şi o vocaţie pe care o ai sau nu o ai. Fiecare, la început de drum, se axează pe anumite aspecte. Sunt foşti avocaţi care sunt oameni politici de performanţă în acest moment. Cred că fiecare om politic a performat într-un domeniu la început. Mă rog, nu putem spune că există o asemănare între oamenii politici din România sau din alte state membre. La fel, cum şi sportivii de astăzi cred că pot fi implicaţi într-un alt domeniu, contează foarte mult ceea ce îşi doreşte fiecare şi ce aptitudini are până la urmă.

Rep.: Cum credeţi că se poate rezolva problema bazelor sportive din ţară în contextul în care numai în Bucureşti, din 1990 şi până astăzi, peste 40 de arene au căpătat o altă destinaţie decât cea sportivă?

M.R.: După cum ştiţi, a fost o perioadă, în care, din păcate, acest lucru nu îl putem nega, a fost un vid legislativ, când s-au pierdut anumite baze sportive. În acest moment, acest lucru este reglementat. Într-adevăr, sunt multe lucruri de făcut în acest sens şi, în primul rând, armonizarea legislaţiei, s-au făcut multe modificări la legea sportului. Se impune o armonizare a legislaţiei în domeniu, atât în România, cât şi o armonizare cu legislaţia internaţională. Este foarte important să avem o bună colaborare şi cu comunităţile locale, pentru că foarte multe baze sportive aparţin de consiliile locale, consiliile judeţene sau construcţiile sunt ale noastre şi terenurile ale lor. Suntem în plin proces de reevaluare a patrimoniului, avem un Registru al Bazelor Sportive. Sunt paşi pe care i-am făcut şi pe care îi vom continua, deoarece, pentru noi, aceste baze sportive constituie o prioritate. Este important ca sportivii să se poată pregăti în cele mai bune condiţii. Ne-am propus să putem finaliza anumite investiţii care au fost începute şi pentru care sunt necesare sume mici în acest moment până la finalizarea efectivă şi darea în folosinţă a anumitor baze sportive.

Rep.: Cunoaşteţi situaţia programei şcolare, unde la clasele I-VIII se fac doar două ore de sport pe săptămână, iar la clasele IX-XII se face doar una. Ce intenţionaţi să faceţi în această situaţie pentru a rezolva şi reglementarea Parlamentului UE care specifică minimum trei ore de sport pe săptămână?

M.R.: Aici va trebui să avem o colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Deja avem, prin fostul ANS, un parteneriat cu COSR şi cu Ministerul Educaţiei. Pot să vă spun că în PE am fost raportor pe mai multe rapoarte care vizează sportul şi tineretul, ultimul fiind "Rolul sportului în educaţie", prin care am sugerat, am impus chiar, pentru că acest raport a fost votat, să fie minim trei ore de educaţie fizică în toate şcolile UE. Sunt şi state membre care au prevăzute mai multe ore în programa şcolară. Îmi doresc acest lucru pentru că sportul este strâns legat de zona sănătăţii. Va trebui să încercăm să-i încurajăm pe tineri să practice un sport, să-i încurajăm pe părinţi să nu-i mai scutească pe copii şi să înţelegem că în România, din păcate, statistica este îngrijorătoare, sunt foarte puţini copii, tineri şi adulţi care practică sportul. Îmi doresc să încurajez sportul de masă şi cred că prin introducerea unui număr de minim trei ore de educaţie fizică în şcoli, este un prim pas în acest sens. În plus, dacă încurajăm sportul de masă, putem spune că avem o perspectivă mult mai bună în privinţa sportului de performanţă, fiind o bună bază de selecţie. Cu cât sunt mai mulţi tineri care practică sportul, cu atât avem şi posibilitatea să lărgim baza de selecţie. Vorbeam recent cu Gabriela Szabo, care mi-a spus că a fost selectată de la un cros şcolar. Cred că ar trebui să încercăm să reînviem anumite competiţii între şcoli. Va fi unul dintre proiectele mele.

Rep.: Ce demersuri va întreprinde MTS pentru a combate şi preveni violenţa la competiţiile sportive?

M.R.: În acest sens există deja o lege care prevede combaterea violenţei pe stadioane. Sunt anumite comisii de specialitate care analizează fiecare caz în parte. Federaţiile sportive au şi ele comisii şi sesizează şi în plus se ocupă cu maximă rigurozitate de fiecare caz în parte. Sper că îl vom putea îmbunătăţi prin îmbunătăţirea legislaţiei, pentru că asta ne-am dorit, să reuşim să avem o legislaţie în zona sportului şi a domeniilor conexe, care să ne permită să diminuăm violenţa în sport.

Rep.: Un predecesor al dumneavoastră, Sorin Stănescu, a iniţiat controale privind legalitatea înfiinţării FRF şi a modului cum această federaţie a gestionat fondurile primie de la stat în perioada 1990-1997. Veţi continua aceste controale?

M.R.: În primul rând, trebuie precizat că justiţia s-a pronunţat deja pe acel caz. În al doilea rând, în acest moment, FRF nu primeşte bani de la bugetul de stat. Noi, MTS, avem dreptul, conform legislaţiei în vigoare, să efectuăm controale la acele instituţii care primesc subvenţii din partea noastră. În acest moment, nu avem un cadrul legislativ care să ne permită să efectuăm controale la FRF.

Rep.: Cum credeţi că se poate rezolva problema bugetului pentru sport, a salariilor antrenorilor şi sponsorizarea competiţiilor sportive?

M.R.: Aici se impun mai multe precizări. În primul rând, s-a creat falsa impresie că singurii bani de care sportul beneficiază sunt aceia care sunt în administrarea MTS. Nu este aşa, noi ca minister avem o sumă de bani pe care o acordăm, pe de o parte federaţiilor sportive pe baza unui program competiţional foarte bine pus la punct. Asta îmi doresc şi în acest an, să reuşim în acest context al crizei economice să nu afectăm deloc pregătirea sportivilor. Încă nu am avut o discuţie în acest sens, urmează ca în perioada următoare să mă întâlnesc cu toate federaţiile. Vineri, voi avea o întâlnire cu membrii Comitetului Executiv al COSR. Urmează să avem discuţii cu privire la bugetul pe care îl va primi fiecare federaţie în parte. Nu vreau să afectăm pregătirea sportivilor. Vreau, în egală măsură, să putem finaliza anumite investiţii pe care le-am început. Dar trebuie precizate următoarele aspecte: sportul nu beneficiază doar de sume prin MTS. Vă dau câteva exemple: Ministerul Educaţiei finanţează şi latura sportivă prin cluburile sportive şcolare, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin departamentele de specialitate, Consiliile Locale şi judeţene care sprijină cluburile sportive din subordine. Dacă ar fi să facem o evaluare, banii care sunt destinaţi sportului sunt mult mai mulţi.

Rep.: De obicei reprezentantele sexului frumos înregistrează mai puţine accidentări decât băieţii. Ba chiar şi la capitolul rezultate sportive internaţionale au mult mai succes. De ce credeţi că se întâmplă asta?

M.R.: E o întrebare interesantă. E greu de spus, dar aş putea spune că fetele sunt puţin mai tenace uneori decât băieţii. Poate fetele noastre sunt mai talentate decât cele cu care concurează, poate este vorba de ambiţia care le caracterizează. Eu nu vreau să-i critic pe băieţi, dimpotrivă, să-i încurajez, m-aş bucura să fie o competiţie între fete şi băieţi din punct de vedere al obţinerii de medalii. Îmi doresc foarte mult ca sportivii români să obţină la fel de multe medalii ca acum câţiva ani de zile. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat la ultimele Jocuri Olimpice. Tocmai de aceea acest prim an din ciclul olimpic este unul extrem de important pentru noi. Vreau să creştem baza de selecţie, un sportiv de performanţă nu se pregăteşte într-un an de zile. Vreau să încurajez atât fetele, cât şi băieţii, să-şi dorească să obţină o medalie. Ei sunt modele pentru alţi tineri şi este important să avem aceste modele. Îmi doresc să pot atrage, în anumite proiecte ale ministerului, foşti sportivi de performanţă. Deja am vorbit cu Gabriela Szabo şi vreau să o implic în proiecte. Cred că prin dezvoltarea sportului de masă putem să dezvoltăm sportul de performanţă şi este unul dintre proiectele pe care vreau să-l dezvolt în foarte scurt timp.

Rep.: Ce proiecte aveţi pentru accesarea fondurilor europene destinate sportului de performanţă?

M.R.: Am declarat încă de la începutul mandatului că o prioritate pentru mine o va constitui accesarea fondurilor europene. Este foarte important să putem beneficia de toate avantajele pe care ni le oferă aderarea la UE. Eu am fost implicată chiar în Comisia de Buget a PE. Am expertiză în acest domeniu şi, împreună cu echipa din minister, sunt convinsă că vom putea accesa toate fondurile destinate sportului şi nu sunt puţine. Pe unele nu le putem accesa direct, ci doar prin consiliile locale, judeţene. De aceea este important să avem un parteneriat cu administraţia publică locală. Voi dori să am o întâlnire şi cu asociaţia municipiilor şi asociaţia oraşelor din România. Va trebui să putem colabora în acest sens şi sunt convinsă că vom face paşi în direcţia accesării şi gestionării cu maximă eficienţă a acestor fonduri, care sunt extrem de utile, în contextul în care ne confruntăm cu o criză economică în România. Nu putem să nu beneficiem întâi de avantajele pe care ni le conferă aderarea. Sunt peste 32 de miliarde de euro care trebuie să ajungă în România pe diverse paliere, începând de la infrastructură şi până la sport. Trebuie să încercăm să facem mai rapid paşi în acest sens, pentru că altfel riscăm să ni se diminueze în viitor sumele care ne sunt alocate.

Rep.: Cum se va implica ministerul în problemele cu care se confruntă tinerii astăzi?

M.R.: Sunt mai multe aspecte care trebuie luate în considerare şi sunt foarte multe lucruri de spus, o să punctez doar câteva dintre ele. În primul rând va trebui să facem o evaluare foarte clară, o diagnoză a stării actuale, o evaluare a problemelor cu care tinerii se confruntă. Există mai multe cercetări, am creat mai multe direcţii care, în primul rând, se vor ocupa de dezvoltarea unor programe şi proiecte pentru tineri din toate punctele de vedere. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, dezvoltarea anumitor programe şi proiecte prin care să se poate integra pe piaţa muncii cât mai uşor. Sunt aspecte legate de ONG-uri şi modul în care aceste ONG-uri pot sau nu, ONG-uri care au o strictă legătură cu activitatea de tineret. Vreau să am o foarte bună colaborare cu aceste ONG-uri, pentru că foarte multe fonduri europene pot fi accesate doar de ONG-uri, aproximativ 10 la sută din totalul fondurilor europene care ne sunt destinate. Vreau să am, prin ministerul nou creat, posibilitatea să le asigur consilierea în domeniu. Avem nişte centre de tineret care trebuie să existe, să se dezvolte şi tinerii să poată primi consiliere. Este chiar o lege pe care eu am propus-o cât eram deputat în Parlamentul României în 2005. Am propus această lege de înfiinţare a centrelor de consiliere pentru tineri. Deja s-a decis înfiinţarea unui număr de 10 centre de consiliere extrem de importante, având în vedere că în momentul în care tinerii ies de pe băncile şcolii, ei se confruntă cu trei probleme majore: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuinţe şi sunt probleme legate de întemeierea unei familii. Mulţi nu cunosc legislaţia în anumite domenii şi ei trebuie consiliaţi pentru a se putea integra foarte rapid. Nu în ultimul rând, problema locativă pentru tineri va trebui rezolvată cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, este ministerul care se va ocupa de acest aspect, prin care vom încerca să le asigurăm tinerilor aflaţi la început de drum un spaţiu locativ până când ei îşi vor putea rezolva această problemă. Sunt multe lucruri de spus, am subliniat doar câteva aspecte, pentru că pe zona de tineret am aşteptări foarte mari. Şi pe zona de sport se face mult mai multe. Aici este o activitate specifică, aici îmi doresc să putem ajunge la performanţa care a existat cândva. Pe zona de tineret, aş vrea să pot aduce la aceeaşi masă reprezentanţii studenţilor, ai ONG-urilor ca să putem lucra ca o echipă. Bine, este valabil şi pentru sport dacă vorbim de relaţia cu diverse cluburi sportive sau federaţii. Îmi doresc ca acest minister nou înfiinţat să fie o şansă atât pentru sport, cât şi pentru zona de tineret, să putem face mai mult.