Respirația ne însoțește încă de la naștere, fără să ne gândim la ea. Datorită faptului că ea este instinctuală, nu suntem uneori calibrați la tiparul normal de respirat; acceptăm o respirație neregulată deoarece am respirat așa dintotdeauna sau poate că tiparul ni s-a schimbat încet de-a lungul timpului, fără să-l fi conștientizat.

Respirația pe gură e comună în stări precum stres, anxietate, panică, alergii, astm, sforăit, respirație neregulată în somn și multe altele. Când respirăm pe gură, volumul de aer inhalat crește foarte mult. Respiratul pe gură crește volumul de aer de 3-4 ori mai mult peste nivelul normal, deoarece gura permite unui volum mult mai mare de aer să fie inhalat decât ar face-o nările.

Putem învăța multe doar observând respirația unei persoane și postura ei – când aceasta nu știe că e privită. Oamenii au tendința de a-și schimba postura și chiar și numărul de respirații pe minut dacă devin conștienți că altcineva le observă tiparul de respirație. Similar, presiunea sângelui pacientului crește de îndată ce medicul sau asistentul încearcă s-o stabilească.

Când o persoană respiră excesiv, ea poate inspira de 3-4 ori mai mult aer decât volumul normal, fără să-și dea seama. Ea poate deveni conștientă de simptome, unele dintre ele părând nelegate de respirația excesivă, precum durerile de cap, tensiunile musculare, oboseala și chiar un nas înfundat – și, desigur, anxietatea sau panica. E posibil, de asemenea, să respiri excesiv când respiri pe nas, crescând numărul de respirații pe minut ori respirând adânc, chiar oftând și căscând excesiv.

Desigur, respirația e un proces dinamic; schimbări în tiparul de respirație și al bătăilor inimii au loc ziua și noaptea, în funcție de activitate sau de situație. De exemplu, după ce mâncăm, frecvențele respirației și bătăilor inimii cresc, căci ele dau energia necesară pentru digerarea mâncării. Când facem exerciții fizice, e mai mult decât evident că respirația se intensifică. Dacă ne luptăm cu un virus, iar temperatura corpului crește, probabil că și frecvența respirației crește. Când suntem stresați sau ne temem de ceva, e natural ca respirația să crească. Iată un exemplu extrem: când fugi de un câine turbat, cu siguranță că simți nevoia de a respira mai adânc sau chiar să respiri pe gură. Este o reacție naturală, chiar dacă temporară, la o situație de teamă.

Totuși, respirația pe gură nu semnalează automat o respirație excesivă. Unii oameni, care trec prin anxietate și atacuri de panică, respiră rar pe gură. În acest caz, indiciile sunt mai subtile. De exemplu, persoana în cauză respiră mai sonor când vorbește, mișcările pieptului sunt mai evidente sau ridică umerii când respiră.

Înțelegem de aici marea importanță a respirației corecte în păstrarea unui bun echilibru psihoemoțional și în menținerea unui corp sănătos. Un pas important în dobândirea unei respirații armonioase, corecte și generatoare de efecte curative este acela de a începe să conștientizăm cele două etape ale respirației, inspirația și expirația. În fiecare zi, timp de câteva minute, observăm particularitățile respirației. Lăsăm respirația naturală să se deruleze și o observăm fără să intervenim. Acest moment poate fi imediat după trezire, dimineața sau înainte de culcare. Însă, este un exercițiu pe care-l putem face oriunde: la serviciu, pe stradă, într-un moment de agitație, frica sau furie.

După ce am orientat atenția către respirație, vom explora modalitățile prin care o putem controla pentru a face față mai bine problemelor din viața de zi cu zi. Inspirația este asociată cu sistemul nervos simpatic, orientat spre acțiune, în timp ce expirația este legată de sistemul nervos parasimpatic, orientat spre odihnă. Actul respirator, în care inspirația și expirația au o durată egală de timp, induce cu ușurință o stare de calm, echilibru și relaxare când suntem stresați, anxioși. Inspirația profundă abdominală și eliberarea gradată și completă a aerului pe expirație transmite creierului că nu este nevoie să activeze programul „luptă sau fugi”. Inspirațiile și expirațiile profunde, abdominale, ne ajută de asemenea, să eliberăm tensiunile musculare, să nu ne mai petrecem marea parte a timpului trăind mental în trecut sau în viitor.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com