„Muncitorimea industrială din Bucovina”

„În Bucovina, pe judeţe, situaţia muncitorilor industriali se prezintă astfel: judeţul Cernăuţi 7.824 de muncitori, Câmpulung 2.676, Rădăuţi 1.683, Storojineţ 1.052, Suceava 738. Jumătate din muncitorimea industrială a Bucovinei este deci concentrată în Cernăuţi, oraş şi judeţ.

Industriile mai mari, cu peste 150 de muncitori, şi întreprinderile sau stabilimentele industriale mai importante (în care numărul muncitorilor angajaţi de asemenea nu este mai mare de 150) sunt 18, la ele fiind angajaţi aproape jumătate din toţi muncitorii industriali ai Bucovinei.

Cele mai mari sunt: Atelierele CFR Cernăuţi (635 muncitori), Minele din Iacobeni (249), Fabrica Fondului Falcău (385), Întreprinderea Păstrăvăria Română Cernăuţi  (435), Fabrica Fischer, Mănăstirea Putna (200 de muncitori), plus fabricile de zahăr Schit (268), Iţcani (427), Lujani, Jucica veche (952) şi Lujeni (1081).         

„Viaţa Bucovinei”, Cernăuţi,  Anul II, Nr. 1-2, 1934.

 „Modernizare şi confort”

„Noul sediu pentru poştă şi telecomunicaţii a intrat în funcţiune în 1969. Holul modern pentru prestaţii servicii PTTR, ocupînd cea mai mare parte a parterului, înseamnă timp social cîştigat, un grad de civilizaţie în plus. Tehnica de telecomunicaţii instalată la nivelele 2 şi 3 demonstrează modernizare şi soluţii pentru perspectivă. Ambele concepţii sînt prezente în sălile teleimprimatoarelor, comunicaţiilor la mare distanţă, centralei telefonice automate. Pretutindeni de unde se emite şi se receptează, puritatea cuvîntului a fost extrasă din zgura zgomotelor prin soluţii tehnice folosite în studiourile de radio: plăcile fono-absorbante. Telefonistelor, acelor salariate ai căror nervi vibrează uneori pe aceeaşi frecvenţă cu impulsurile din cabluri, li s-a asigurat astfel o protecţie”.

„Zori noi”, Anul XXV, nr. 7211, Suceava, Vineri 26 februarie 1971.