Bilanțul pandemiei Covid-19 în județul Suceava ne arată că, din data de 3 martie 2020 până în 2 martie 2021, au fost testați aproape 153.000 de suceveni, dintre care aproximativ 20.500 au fost confirmați pozitiv cu SARS-CoV-2. Dintre aceștia, peste 18.900 au fost declarați vindecați și peste 1.000 au fost răpuși de boală. Cel mai mare număr de decese, 156, s-a înregistrat în luna noiembrie a anului trecut și în luna ianuarie a acestui an – 153, iar cel mai scăzut, în iulie anul trecut – 24 de decese. În prima lună a pandemiei, martie 2020, când se cunoșteau foarte puține lucruri despre noul coronavirus și schemele terapeutice erau experimentale, au fost 35 de decese ale pacienților infectați cu SARS-CoV-2. În aprilie și mai numărul deceselor aproape s-a triplat. Marea majoritate a celor care n-au făcut față virusului au fost persoane vârstnice, afectate deja de boli grave și pentru care SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi letal. În martie, în protocolul național de tratament încă nu erau incluse anticoagulantele și corticosteroizii, se foloseau doar Kaletra, Plaquenil și Remdesivir, cu reacții secundare puternice, care destabilizau și pacienții mai tineri, cu o stare de sănătate bună până la infectarea cu coronavirus. Cortizonul și anticoagulantele au început să fie folosite de la jumătatea lunii aprilie.

În prima lună din pandemie, cu excepția a trei cazuri, decesele Covid au fost înregistrate în Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, transformat în spital-Covid în 25 martie 2020. Cele mai multe decese/zi, nouă, au fost în 26 martie și în 28 martie, când au fost șapte decese. În lunile de la sfârșitul anului și în ianuarie 2021 s-au înregistrat și câte 11 decese/zi în rândul pacienților cu Covid-19.

Covid-19, județul Suceava, martie 2020-februarie 2021  

Primul caz de Covid-19 s-a înregistrat la spitalul din Suceava în data de 3 martie 2020: un pacient oncologic, în vârstă de 71 de ani, care prezenta simptomatologie respiratorie sugestivă, revenit din Italia. După confirmarea infectării pacientul a fost transferat la Spitalul de Boli Infecțioase Iași. Toți contacții acestui prim pacient, atât din familie, cât și din comunitate și din cele două autocare cu care a călătorit din Italia până la Suceava au avut rezultate negative la testare, dar pentru toți s-a dispus măsura autoizolării la domiciliu. Al doilea caz internat, în 10 martie, a fost o pacientă cu istoric de călătorie în străinătate, cu simptome respiratorii și cardiace, dar cu rezultat negativ la testare. Pacienta a fost internată în mai multe secții ale spitalului, starea i s-a agravat și la un nou test, în 20 martie, rezultatul a fost pozitiv. Femeia a murit în 22 martie, la Spitalul de Boli Infecțioase Iași, unde fusese transferată.

Primul sucevean fără istoric de călătorie, care a prezentat simptome respiratorii, tratate 7 zile la domiciliu, la recomandarea medicul de familie, s-a prezentat la UPU Suceava în data de 13 martie 2020. Până la internare a stat în Urgențe aproximativ 7 ore, timp în care a fost investigat și consultat de mai mulți medici, inclusiv de la Boli Infecțioase. Pacientului, în vârstă de 36 de ani, i s-au recoltat probe pentru testul Covid trei zile mai târziu, iar rezultatul a fost pozitiv. În cadrul anchetei epidemiologice a fost testată și logodnica tânărului, care a fost prima care a avut simptomatologie sugestivă de Covid și rezultatul, primit în data de 18 martie, a confirmat prezența virusului. A fost internată în data de 23 martie pentru tratament. Au fost de asemenea testați cei 58 de angajați ai spitalului care au avut contact cu tânărul confirmat infectat, din UPU și din secțiile Boli Infecțioase și Pneumologie, precum și asistenta de pe ambulanța cu care a fost adus bărbatul la spital. Din 58 de teste au fost pozitive 22. Printre cei pozitivi erau 5 medici și asistenta de la Ambulanță, astfel că pasul următor a fost testarea colegilor asistentei de la SAJ, cu care a fost în contact. Din 34 de probe au fost pozitive 4. 

Probele trimise la Iași pentru testare, peste capacitatea zilnică a laboratorului

În următoarele zile s-au mai internat două persoane, din Cajvana și Bosanci, care au revenit din Italia și din Belgia și care prezentau simptome de Covid-19. Dacă la tânărul din Cajvana testarea membrilor familiei a avut rezultat negativ, la bărbatul din Bosanci au fost pozitivi soția, părinții și un unchi. La un alt tânăr din Cajvana, confirmat pozitiv după revenirea din Italia, au fost depistați pozitivi și ambii părinți și au fost internați pentru tratament.

În data  de 16 martie a fost internată o altă „italiancă” venită în țară din 25 februarie, cu debut al simptomelor în data de 13 martie. A fost testată în 17 martie și confirmată pozitiv. Au fost testați și medicii infecționiști care au consultat primii pacienți pozitivi și au fost confirmați infectați încă doi.

Ca urmare, în 18 martie s-au recoltat probe de la 58 de cadre medicale din secția Pneumologie și din UPU și de la pacienți cu care au fost în contact. 22 de probe au avut rezultat pozitiv. Testarea a fost extinsă a doua zi la personalul de la Boli Infecțioase, UPU și la persoanele carantinate: în 19 martie s-au recoltat 93 de teste și 20 au avut rezultat pozitiv; în 20 martie, din 65 de teste efectuate contacților cazurilor confirmate, 21 au fost pozitive; în 21 martie, din 33 de teste la cadrele medicale din UPU și Cardiologie au fost pozitive 8, iar în 23 martie, din 65 de teste efectuate la contacții cazurilor confirmate și la cadrele medicale care prezentau simptome sugestive, 21 de rezultate au fost pozitive.

Reamintim că în acea perioadă toate probele erau prelucrate la laboratorul de analiză moleculară al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Iași, cu o capacitate de procesare de circa 50 de probe /zi, conform surselor oficiale. Nu putem aprecia câte teste se făceau în celelalte județe din Moldova arondate centrului de la Iași, de vreme ce numai din Suceava se trimiteau probe peste capacitatea de testare. Solicitarea noastră pentru aceste informații, trimisă în 24 februarie a.c. spitalului din Iași, a rămas fără răspuns.

Creșterea numărului de cazuri pozitive a alertat atât DSP, cât și conducerea spitalului și autoritățile administrative și s-a decis intensificarea testării. În data de 23 martie au fost recoltate nu mai puțin de 221 de probe, inclusiv de la personalul Serviciului Județean de Ambulanță, cadre sanitare și pacienți internați în Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, din care au fost pozitive 62 persoane.

O zi mai târziu, pe 24 martie, s-au prelevat 261 de probe de la angajații spitalului, pe 25 martie – 296 de probe de la personal și de la pacienți, cu 18 rezultate pozitive, iar pe 26 martie s-au testat 395 de persoane, cu 54 de cazuri pozitive.

Martie 2020: 3.295 de suceveni testați, 708 pozitivi, 35 decedați

Dacă până pe 23 martie au fost depistați pozitivi 132 dintre angajații spitalului, pe 26 martie numărul a crescut la 232, iar la 31 martie erau 436 dintre angajați confirmați pozitivi, adică 29% din personal. Până la data de 1 aprilie 2020, în județul Suceava au fost testate 3.295 de persoane, dintre care 708 au avut rezultat pozitiv. Dintre acestea, mai mult de jumătate erau angajați ai Spitalului de Urgență Suceava, transformat de Ministerul Sănătății în spital Covid, deși personalul era decimat: o treime dintre cadrele medicale erau bolnave și multe altele erau în carantină fiindcă au fost în contact cu cei confirmați pozitivi. La un an de la primul caz confirmat în județ, cu 1.043 de decese Suceava este pe locul doi la nivel național, după București, care are 1.377 de decese. Urmează Bihor, cu 937 de decese, Prahova – 876 și Timiș, cu 844 de decese în rândul pacienților cu Covid.

Conform metodologiei, decesul cu Covid-19 este definit ca „decesul survenit la un pacient confirmat cu Covid-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu Covid-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră etc.) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului”. Documentul stipulează că decesul la un pacient confirmat cu Covid-19 „nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și Covid-19 trebuie raportată ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a Covid-19. Covid-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care Covid-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”. În România, ca și în multe alte state, decesul cu Covid și decesul de Covid sunt același lucru.