Zilele Culturii Polone, ediția a XXIII-a (25-27 august 2022), au debutat joi, 25 august, la Cetatea de Scaun a Sucevei, cu vernisajul Expoziției „Enigma. Victoria decriptării”, urmat de un concert susținut de pianista Maria Chaykovskaya, originară din Harkov. La începutul războiului din Ucraina, Maria și familia ei au venit în România și au găsit sprijin în rândul comunității poloneze din Solonețu Nou și Pleșa. Și oaspeții din Polonia, Corul feminin „Canzona” din Oleszna, comuna Łagiewniki, unde trăiesc re-emigranții din Bucovina românească și urmașii lor, au susținut un moment muzical, interpretând cântece patriotice poloneze.

La deschiderea Zilelor Culturii Polone de anul acesta au fost prezenți Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Cristian Șologon, subprefect de Suceava, prof. Petru Crăciun, inspector școlar general adjunct, deputatul Ghervazen Longher, președintele Uniunii Polonezilor din România, Victoria Longher, prim vice-președintele Uniunii Polonezilor din România, deputatul RP Tadeusz Aziewicz – vicepreședintele Comisiei pentru Legătura cu polonezii din străinătate, prof. Józef Wróbel – vicepreședintele Asociației „Wspólnota Polska”, Piotr Żołyński – coordonator investiții al Asociației „Wspólnota Polska”, Jarosław Tyniec, primarul comunei Łagiewniki, Dobromiła Szachniewicz - președintele Consiliului Comunal, împreună cu delegația din comuna Łagiewniki și Corul „Canzona”.

·        Mesaje, expoziție

După mesajele transmise de oficialitățile locale, județene, de invitați, dar și de oaspeții veniți din Polonia, unii dintre ei pentru a cunoaște locurile de unde au plecat în anul 1947 rudele, strămoșii lor, a urmat vernisajul Expoziției „Enigma. Victoria decriptării”, pregătită de Consiliul Voievodatului Wielkopolska și, în versiune românească, de Institutul Polonez din București. După cum au transmis organizatorii, expoziția „ne apropie de istoria eroilor-criptologi polonezi mai puțin cunoscuți, de profesorii și colaboratorii acestora, ale căror cunoștințe și geniu matematic le-au permis să spargă unul din cele mai bine păzite secrete ale celui de-al Treilea Reich”.

Am aflat și câteva detalii despre „Enigma”. Datorită genialilor matematicieni polonezi, complicatul cifru al „Enigmei”, o mașină de criptat germană, a fost spart. Acest lucru a influențat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. Mașina de criptat germană „Enigma” a fost realizată de Arthur Scherbius. Aceasta a obținut un succes comercial pe piața civilă, precum și în instituțiile de stat și în cele administrative, cu mult înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Încă din 1932, criptologii polonezi au reușit să descifreze pentru prima oară codurile extrem de complicate ale „Enigmei”. Acest lucru a avut loc la Palatul Saxon din Varșovia, care adăpostea sediul Biroului de Cifruri din Divizia a II-a a Statului Major al Armatei Poloneze. Părinții succesului au fost matematicienii-criptologi polonezi Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski. Realizările lor au permis decodarea cifrurilor „Enigmei”, îmbunătățite constant. Cu cinci săptămâni înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, pe 25 iulie 1939, șefii Biroului de Cifruri din Polonia și matematicienii-criptologi au dezvăluit performanțele poloneze serviciilor secrete franceze și britanice. După declanșarea războiului, acțiunea de descifrare a continuat în Marea Britanie și Franța cu participarea oamenilor de știință polonezi deopotrivă.Expoziția poate fi văzută la Cetatea de Scaun a Sucevei până pe 25 septembrie 2022.

·        Cântece, emoție

După vernisajul expoziției, a urmat concertul cântăreței, pianistei și textierei ucrainene Maria Chaykovskaya. Artista a semnat multe piese care au devenit hituri pe internet. Cântă și își face acompaniament la pian. Versuri emoționante, un mod original de a cânta la pian, o interpretare dramatică și o voce curată i-au adus tinerei cântărețe recunoașterea binemeritată din partea publicului și a criticilor. Publicul sucevean și oaspeții din Polonia au fost încântați de prestația artistei, care și-a făcut singură acompaniamentul la orgă. Maria Chaykovskaya a fost aplaudată îndelung de public. S-a simțit emoția artistei, dar și emoția celor aflați în Cetatea de Scaun, oameni care înțeleg suferința prin care trec vecinii din Ucraina. Cu aplauze a fost răsplătit și Corul feminin „Canzona” din Oleszna, comuna Łagiewniki, care a interpretat câteva cântece patriotice poloneze.

·        Simpozion științific online

Tot în cadrul Zilelor Culturii Polone, 25-26 august, istorici, lingviști, cercetători literari, etnografi, istorici ai culturii din Polonia și România discută în timpul unui simpozion internațional științific, care de această dată va fi online,simpozion intitulat anul acesta „Relațiile istorice și culturale polono-române de ieri și de astăzi”. Simpozionul se va încheia pe 26 august cu concluziile și prezentarea celor mai noi cărți dedicate tematicii polono-române, editate în ultimul an în Polonia și România.

·        „Sărbătoarea Roadelor - Dożynki”, sâmbătă, la Solonețu Nou

Ziua de 27 august va fi dedicată în întregime Sărbătorii Roadelor. Uniunea Polonezilor din România, împreună cu Parohia Romano-Catolică „Coborârea Duhului Sfânt”, organizează, la Solonețu Nou, sâmbătă, 27 august 2022, a XVII-a ediție a „Sărbătorii Roadelor - Dożynki”, sărbătoare populară legată de obiceiurile de mulțumire pentru încheierea secerișului și a lucrului pe câmp, precum și pentru roadele culese. Sărbătoarea se organizează în semn de recunoștință lui Dumnezeu pentru roadele de peste an.

Programul sărbătorii de sâmbătă: la ora 10:30 – Banderie de cai de la intrarea în sat până la biserica „Coborârea Duhului Sfânt”; ora 11:00 – Sfânta Liturghie Solemnă; ora 12:30 – Vizitarea standurilor și degustarea produselor tradiționale, program artistic și picnic la Dom Polski din localitate. La spectacolul folcloric vor participa și ansamblurile „Mała Pojana” din Poiana Micului și „Sołonczanka” din Solonețu Nou, precum și musafirii din Polonia, Corul feminin „Canzona” din Oleszna, comuna Łagiewniki, unde trăiesc re-emigranții din Bucovina românească și urmașii lor.