Pinacoteca Muzeului Național al Bucovinei s-a îmbogățit cu 30 de lucrări realizate de 16 artiști care au participat la cea de-a X-a Tabără de Pictură, desfășurată la Putna, organizată de Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici – filiala Suceava și Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Artă „George Enescu” din Iași. Artiștii plastici care au donat lucrări muzeului sunt Marcel Lupșe, Ștefan Pelmuș, Dumitru Macovei, Petre Chirea, Sorin Purcaru, Cristi Diaconescu, Kata Rudakova, Ana Asavei Pietraru, Gabriela și Sabin Drînceanu, Baciu Sorin, Sergiu Grapă, Horobeț Răzvan Ștefan, Oana Moruz Chilariu și Camelia Sadovei.

Vernisajul expoziției a avut loc miercuri, 9 noiembrie, în Foaierul Muzeului de Istorie din Suceava. În cadrul vernisajului a fost lansat și Catalogul Taberei de Pictură, ediția a X-a, Putna, 2022.

Directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, a amintit că în cele zece ediții de tabără au participat peste 100 de artiști și s-au adunat peste 300 de lucrări care fac parte acum din Pinacoteca Muzeului Național al Bucovinei. „Mulțumesc lui Dumnezeu că finanțatorii noștri au lăsat banii pe mâna muzeului, ca noi să putem face, an de an, această tabără”, a afirmat Emil Ursu, reiterând, în același timp, necesitatea unui Muzeu de Artă la Suceava.

„Toată lumea știe, la Suceava este o adevărată dramă cu arta. Nu sunt depozite, nu sunt spații..., dar există un loc care va deveni Muzeu de Artă atunci când va începe real investiția. La această oră, este gata proiectul tehnic. Până nu vedem banii, mai greu”, a spus directorul Emil Ursu.

El a mulțumit și colaboratorilor care au contribuit la buna organizare a taberei de pictură, amintind de artiștii plastici Lucia Pușcașu, Niculai Moroșan și Camelia Sadovei.

·        Tabăra de pictură, ca fenomen cultural

La vernisaj a fost prezent și conf. univ. dr. Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, care a explicat că „tabăra de pictură este un fenomen cultural”. „Înseamnă un loc în care se adună oameni împreună, înseamnă comuniune, înseamnă spirit creator, înseamnă plus valoare adăugată, dincolo de întâlnirea propriu-zisă a unor oameni care vor să creeze. Spunea cineva că opera de artă nu se încheie în momentul în care pictorul își termină lucrarea, vernisând-o. Acest proces se încheie abia în momentul în care lucrarea respectivă ajunge să fie vizualizată, contemplată de public. Fiecare privitor are această capacitate de a colabora, în mod tacit, invizibil, cu artistul care a creat acea operă. Și, astfel, publicul devine coparticipant în acest fenomen al comuniunii, publicul devenind la rândul său creator. (...) Cu ce pleacă fiecare dintre noi de la o expoziție de artă? Cu o idee, cu o imagine, cu o combinație cromatică, cu o cunoștință nouă etc., așa că sunt foarte onorat să mă aflu la acest vernisaj”, a spus conf. univ. dr. Adrian Stoleriu, care i-a oferit directorului Emil Ursu mai multe publicații editate în ultimii ani sub egida Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și a Facultății de Arte Vizuale și Design, pentru biblioteca Muzeului Național al Bucovinei.

·        „Simpozion spiritual”

Prezentă la eveniment, artista plastică Lucia Pușcașu a amintit și ea de necesitatea înființării unui Muzeu de Artă la Suceava, unde lucrările realizate de artiști valoroși în taberele de pictură organizate de Muzeul Național al Bucovinei să poată fi expuse. „Și noi, Filiala Suceava a Uniunea Artiștilor Plastici, suferim de lipsa unui spațiu, de o galerie ca lumea. Se știe acest lucru, dar banii, deocamdată, se duc în altă parte. Eu sper că vom avea, în viitor, o galerie de artă atât de necesară”, a completat Lucia Pușcașu.

Președinta Uniunii Artiștilor Plastici din Suceava, artista plastică Camelia Sadovei, care în ultimii ani se ocupă de aceste tabere de pictură, le-a numit adevărate „simpozioane spirituale”. „Mie, totdeauna mi-a plăcut să spun că facem parte dintr-un arbore genealogic al artelor românești. În tabăra din acest an au fost de fapt câteva generații care au lucrat împreună, care au creat împreună, care au dezbătut probleme împreună. Aceste tabere s-au transformat în timp în simpozioane spirituale, pentru că, vrând, nevrând, fiind alături de nume importante în arta contemporană, cei tineri învață, fie că înțeleg și primesc și duc mai departe ce au învățat, fie că primesc și dau mai departe ceea ce au primit. Aș vrea tare mult ca acest proiect să se dezvolte și să continue”, a explicat profesoara și artista Camelia Sadovei.

Printr-o inițiativă inedită, anul acesta tabăra a avut un invitat special, prin acordarea, cu ajutorul SC Concret Copy SRL din București, a bursei <Dimitrie Loghin>, studentei UNAGE Iași Ștefania Ciobanu, a cărei lucrare este prezentă în expoziție.
 

·        Strategia unui eveniment cultural complex

Despre strategia evenimentului, Tabăra de Pictură organizată de Muzeul Național al Bucovinei, a vorbit pr. Gabriel-Dinu Herea, șef Birou artă, care a subliniat printre altele că este vorba de un eveniment cultural foarte complex, care urmărește, pe de o parte, o colaborare a muzeului cu Uniunea Artiștilor Plastici din Suceava. „Această colaborare urmărește să aducă la Suceava artiști plastici din diferite regiuni ale României și să-i pună alături cu artiști plastici din Suceava, astfel încât fenomenul care se produce să fie creativ și cu impact în viața artistică a Sucevei”, a spus pr. Herea. Anul acesta, la tabăra de la Putna au participat 11 artiști din România și 5 artiști suceveni.

O altă strategie a muzeului despre care a amintit pr. Gabriel Herea, una pragmatică, este aceea de a colecționa, „muzeul are rolul de a colecționa, de aceea avem colecții, ține de existența muzeului”.

Am aflat că din cele 16 nume care sunt pe simeze, 12 nume sunt pentru prima dată în colecțiile Muzeului Național al Bucovinei. Acești artiști au venit în expoziție cu lucrări foarte bune, pe care pr. Gabriel Herea și-ar dori să le vadă expuse în viitorul Muzeu de Artă al Sucevei, atât de necesar. La fel de necesare ar fi la Suceava și câteva depozite accesibile pentru lucrări de artă.

Printre cei 12 artiști care sunt pentru prima dată cu lucrări în colecția Muzeului Național al Bucovinei se află și trei seniori: Ștefan Pelmuș, Marcel Lupșe, Petre Chirea, „seniori în artele românești, reprezentanți ai generației lor”.

În colecțiile muzeului au intrat anul acesta și artiști locali, care nu erau până acum, Oana Moruz Chilariu, Sergiu Grapă, Sorin Baciu, Horobeț Răzvan Ștefan, „artiști locali promițători, care deja au confirmat și promit foarte mult pentru viitorul artei românești”. Cu lucrări în expoziție sunt și artiștii plastici Marcel Lupșe și Sabin Drînceanu, laureați ai unor premii naționale importante.

Atât organizatorii, cât și artiștii participanți la Tabăra de Pitură de la Putna, unii dintre ei prezenți și la vernisajul expoziției organizat la Muzeul de Istorie, s-au declarat mulțumiți de reușita evenimentului și abia așteaptă un nou „simpozion spiritul”, un nou „fenomen cultural”, o nouă Tabără de Pictură organizată de Muzeul Național al Bucovinei.