„Orfelinatul”

 

În ziua de 29 Mai 1916 s’a pus temelia pentru înfiinţarea unui orfelinat românesc la noi în ţară. A trebuit să treacă lungă vreme până când şi Românii Bucovineni au început să-şi aducă aminte că mai au o datorie neîndeplinită faţă de bieţii orfani, cari şi ei sunt o parte a neamului şi a viitorului nostru şi au un drept netăgăduit să ni ceară să aibă parte de părinteasca noastră îngrijire. A trebuit să vină aceste înfricoşător războiu ca să ne înveţe şi pe noi că acei care îşi varsă pe câmpiile de luptă cu atâta vitejie sângele pentru neam şi patrie ne lasă cu limbă de moarte o moştenire sfântă, ca să avem de grijă de copilaşii lor nevinovaţi, rămaşi orfani şi fără căutare. Neamul întreg este chemat să coopereze la această întreprindere măreaţă, căci neamul tot este îndatorat să ia în grija şi în scutul său pe orfanii nevinovaţi, pentru ca aceştia să se dezvolte într’o generaţiune viguroasă la trup şi suflet, ca ei să se ridice bravi fii ai neamului, folositori şi credincioşi cetăţeni ai patriei”.

„Viaţa Nouă”, Anul V, Nr. 1, 26 Mai 1918.

 

„Termoficarea oraşului”

 

În oraşul Suceava, în prezent IRIC, Fabrica de conserve, ICIL, <Străduinţa>, unităţile CFR, Topitoria de in au centrale proprii pentru încălzit; marele complex industrial din lunca Sucevei - CCH, CIL, IRIS -  se alimentează de la o centrală construită în acest scop, noile cartiere de locuinţe şi sediile unor instituţii de stat posedă mici centrale termice şi puncte termice. În urma unor studii tehnico-economice efectuate s-a hotărît ca şi alimentarea oraşului Suceava cu energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră să se facă din una sau două centrale. Pentru aceasta s-au luat măsuri de mărirea capacităţii centralei electrice de termoficare de la CCH cu două cazane de apă fierbinte”.

„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5113, Suceava, Joi 21 mai 1964.