Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava nu mai face față numărului tot mai mare de pacienți cu forme severe și critice de Covid, care au nevoie de terapie intensivă, și a ajuns în fața unei decizii dificile. Este vorba de transferul pacienților cu forme grave de boală, dar care nu mai sunt contagioși, din ATI Covid în ATI non-Covid pentru a li se asigura suportul terapeutic necesar.

Medicul-șef al secției ATI, dr. Adrian Vasilcovici, a declarat, luni, că terapia intensiva a spitalului lucrează la capacitate maximă, atât în sectorul Covid, cât și în cel non-Covid. „Am atins limita maximă posibilă de extindere a terapiei Covid, reușind să păstrăm o zonă non-Covid și să asigurăm tratament de calitate, în ambele sectoare. Practic, din cele 40 de paturi de terapie intensivă, 20 sunt pentru Covid - din acestea două sunt destinate dializei Covid, singura din județ, iar 20 sunt non-Covid. Limitele extinderii sunt date de planul structural al terapiei intensive, de numărul deja deficitar de personal specializat, luând în calcul și faptul că o parte sunt deja în medical sau izolare, de necesitatea menținerii unui număr de paturi pe terapie non-Covid pentru cei aproximativ 800 de pacienți care interacționează lunar cu secția ATI, unii dintre ei având nevoie de izolare, precum cazurile cu bacterii multirezistente, Clostridium difficile sau TBC activ. De asemenea, avem limitări impuse de instalația de oxigen”, a arătat dr. Vasilcovici.

Acesta a subliniat că orice extindere a sectorului terapie intensivă Covid ar fi făcută în detrimentul pacienților non-Covid, „care sunt categoric în număr net superior celor cu Covid”. „Orice extindere ar însemna privarea a peste 600.000 de potențiali pacienți non-Covid (populația județului Suceava), de multe specialități care nu se găsesc în nici un alt spital din zonă: neurochirurgie, chirurgie vasculară, radiologie intervențională, chirurgie plastică, cardiologie intervențională, garda de radiologie, sector UPU etc.”, a explicat medicul.

·        Sunt studii care arată că pacienții nu mai transmit boala după aproximativ 10-14 zile de la debutul simptomelor

În fața acestei situații, pentru a menține funcționarea spitalului pentru toate categoriile de pacienți, după ce spitalele din Rădăuți și Fălticeni au refuzat transformarea temporară a secțiilor lor ATI în secții exclusiv Covid, singura soluție identificată a fost aceea de a pune la punct un protocol, cu aviz epidemiologic și infecționist, care să permită transferul pacientului diagnosticat cu Covid în sector non-Covid la momentul la care nu mai este contagios, indiferent de rezultatul testului PCR.

Dr. Vasilcovici a precizat că sunt studii care arată că pacienții nu mai transmit boala după aproximativ 10-14 zile de la momentul debutului. În sprijinul acestei soluții vin și observațiile medicilor din ATI de pe perioada pandemiei, care spun că sunt extrem de rare cazurile în care pacienți testați pozitivi la peste 10 zile au încă o încărcătură virală mare. „Marea majoritate, chiar dacă mai sunt pozitivi, nu au încărcătură virală mare. Ei pot pleca acasă, că nu pot transmite boala. Practic, pacienții necesită izolare pentru a nu fi contagioși. Indiferent de rezultatul PCR, care se poate negativa și după două luni, pacienții au o perioadă scurtă, de 10-14 zile de la momentul debutului simptomelor, în care sunt contagioși”, a declarat medicul-șef al secției ATI.

Dacă epidemiologii și infecționiștii din spital vor accepta soluția, aplicată deja în spitale din UE, laboratoarele vor trebui să testeze și cantitatea de virus, nu doar prezența sau absența acestuia. În cazul pacienților din ATI nu se pune problema externării lor în stare gravă, după ce nu mai sunt contagioși, ci de transferul în zona non-Covid pentru continuarea tratamentului.