Asociația Institutul Bucovina a organizat, săptămâna trecută, o dezbatere în vederea identificării de soluții pentru înscrierea copiilor refugiați din Ucraina în sistemul de învățământ românesc, respectiv anul școlar 2022-2023.

Printre instituțiile reprezentate în cadrul evenimentului s-au numărat: Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Instituția Prefectului - Județul Suceava, Consiliul Județean Suceava, Salvați Copiii - filiala Suceava, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (DGASPC), Instituția Avocatul Poporului – Biroul Teritorial Suceava și Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR).

Întâlnirea a cuprins discuții despre baza legală necesară pentru înscrierea copiilor refugiați în școlile din România, precum și soluțiile existente. Acestea sunt variate și individuale, adaptate în același timp cerințelor grupurilor de copii: cei care își doresc să continue școala online, cei care optează pentru varianta hibrid (învățământ online + auditor fizic în școlile românești) și cei care sunt vorbitori de limba română și doresc echivalarea în vederea transferului în învățământul românesc. Din punct de vedere legal, aceștia pot participa la ore doar în calitate de audienți, timp de un an, având ulterior posibilitatea de a-și echivala studiile și de a se înscrie la școală.

Cu ocazia acestei dezbateri, instituțiile au deschis un canal de comunicare și au decis să continue colaborarea în vederea identificării și a altor soluții pentru problemele întâmpinate de refugiați, prin instituirea unui grup de lucru.

Concluzii ale dezbaterii

Reprezentanții DGASPC au realizat o prezentare a platformei PRIMERO, prin intermediul căreia vor fi înregistrați și monitorizați toți copiii ucraineni ajunși pe teritoriul României, însoțiți de părinți sau nu.

În urma evenimentului s-au desprins câteva concluzii principale, referitoare la începerea noului an școlar.

Participanții spun că elevii refugiați din Ucraina se pot înscrie la școlile din România, cu statusul de audienți, fie pot frecventa cursurile online organizate de școlile din țara de origine.

O altă concluzie este că școala online din Ucraina va fi organizată în același interval de timp (dimineața) cu orele de curs din România, iar copiii nu vor putea participa ca audienți.

Activitățile de tip afterschool oferite de către ONG-uri sunt esențiale pentru învățarea limbii române și acomodarea în România, prin interacțiune cu tineri de aceeași vârstă, mai spun cei de la discuție. Nu există un număr ridicat de solicitări înregistrate la IȘJ pentru înscrierea copiilor refugiați în sistemul educațional românesc. Totodată, școlile refuză primirea cererilor pentru că nu cunosc procedurile de înscriere a acestor copii.

De asemenea, ONG-urile au propus organizarea de clase simultane la Școala Dărmănești, aflată în apropierea orașului Suceava, acolo unde sunt clădiri moderne reabilitate, dar cu un efectiv redus de elevi, iar cadrele didactice cunosc limba ucraineană.

Întâlnirea a fost organizată cu sprijinul Centrului de Urgențe Sociale Suceava, gestionat de Asociația Institutul Bucovina, înființat cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai și de a diminua situația de vulnerabilitate în care se află refugiații din Ucraina. Până în prezent, au fost sprijiniți peste 450 de beneficiari, dintre care mai mult de 230 de copii.